Deputatul PSD, Adrian Câciu, a contestat dur datele prezentate de Ministerul Finanțelor în noul raport trimestrial privind execuția bugetară. Fostul ministru al Finanțelor susține că documentul publicat de instituție nu oferă o imagine fidelă a situației economice, deoarece ascunde datoriile reale ale statului. Conform declarațiilor sale, raportul reflectă doar execuția pe cash, lăsând în afara calculului sumele uriașe care rămân nedecontate de către autorități.
Adrian Câciu a criticat modul în care a fost prezentat raportul trimestrial de către Ministerul Finanțelor, numind procesul de comunicare o formă de propagandă. Acesta a menționat că publicarea acestui document coincide cu momentul în care, în câteva zile, Institutul Național de Statistică va veni cu estimările de PIB pentru trimestrul III. Social-democratul subliniază că raportul oficial este incomplet deoarece nu include nerealizările de venituri aferente PNRR la granturi.
Analiza deputatului PSD indică existența unor diferențe semnificative față de programul stabilit pentru primele nouă luni. Pe partea de venituri, diferența nerealizată față de programul la 9 luni este de 22,1 miliarde lei. În ceea ce privește cheltuielile, suma nedecontată sau nerealizată față de programul la 9 luni ajunge la 27,4 miliarde lei. Adrian Câciu a întrebat direct cine va achita aceste diferențe, criticând faptul că se discută doar despre riscul de ajustare.
Deputatul a punctat că există o problemă majoră legată de modul de înregistrare a veniturilor din sumele nerambursabile. Adrian Câciu explică faptul că aceste venituri se înregistrează în momentul în care se efectuează cheltuielile din sumele nerambursabile, și nu în momentul încasării banilor de la Comisie. El a susținut că Bolojan a lăsat o „gaură” în PNRR în primele nouă luni din 2026, în valoare de 22,1 miliarde lei.
Critica adusă Ministerului Finanțelor vizează și nedecontarea facturilor conform programării bugetare pentru perioada de 9 luni. Adrian Câciu a acuzat autoritățile că încearcă să mute responsabilitatea pentru aceste situații pe guvernul Niculescu. Întrebarea sa finală, „Ce facem cu gaura?”, subliniază lipsa unor soluții clare pentru gestionarea acestor diferențe financiare masive care nu apar în raportul de execuție pe cash.
Discuțiile privind starea economiei românești și acuratețea informațiilor oficiale au devenit un subiect de conflict politic recent. În acest context, Ionuț Moșteanu a acuzat anterior pe Sorin Grindeanu că a răspândit informații false despre situația economiei țării. Aceste acuzații au generat reacții în care s-a cerut ca liderii politici să își asume responsabilitatea pentru declarațiile privind indicatorii economici ai României.