Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a comunicat că raportul privind execuția bugetară pentru trimestrul III arată un deficit sub nivelul programat pentru această perioadă. Datele indică o traiectorie de consolidare fiscală, marcată de o creștere susținută a investițiilor și de o scădere a cheltuielilor de funcționare ca pondere în PIB. Totuși, neîncasarea ultimelor tranșe din cadrul PNRR este identificată ca principalul risc pentru finalul anului fiscal.
În trimestrul III, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,33% din PIB și o creștere de 48,6% față de perioada similară din anul trecut. La nivelul primelor 9 luni, investițiile au ajuns la 107,77 miliarde de lei, depășind cu 25,15 miliarde de lei nivelul din 2025. Fondurile europene au asigurat finanțarea pentru 65,6% din totalul investițiilor publice realizate în această perioadă.
Veniturile fiscale au depășit programul trimestrial cu 4,4%, având ca principal motor încasările de TVA, care au înregistrat 44,14 miliarde de lei. Această sumă reprezintă o creștere de 8,65 miliarde de lei, respectiv 24,4%, influențată și de modificarea cotelor în 2025. În același timp, cheltuielile de funcționare au crescut cu doar 1,8%, rămânând sub rata inflației, ceea ce a permis scăderea ponderei acestora în PIB de la 6,7% la 6,3%.
Deficitul bugetar în trimestrul III a fost de 37,27 miliarde de lei, reprezentând 1,81% din PIB, fiind cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat. Cumulat, în primele 9 luni, deficitul a scăzut de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026, cu o scădere a ponderii în PIB de la 5,31% la 3,81%. Totodată, cheltuielile cu dobânzile statului au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele 9 luni.
Riscul major vizează componentele de grant ale cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, care însumează 4,23 miliarde euro, aproximativ 1% din PIB. Dacă aceste sume nu sunt validate și încasate de la Comisia Europeană până la 31 decembrie, ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 poate fi compromisă. Alexandru Nazare a subliniat că respectarea acestor angajamente este vitală pentru menținerea ratingului de țară și pentru evitarea unor dobânzi mai mari.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici și a execuției bugetare este esențială pentru stabilitatea financiară a statului. În contextul volatilității piețelor, deciziile privind cheltuielile trebuie să fie ancorate în venituri certe pentru a asigura finanțarea serviciilor publice. Consolidarea fiscală rămâne un obiectiv central pentru a menține costurile de finanțare ale datoriei publice la niveluri suportabile pentru economie.