Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat marți că România trebuie să urmeze o traiectorie care să ducă spre un deficit bugetar de 5% din Produsul Intern Brut (PIB) până în anul 2027. Deși această valoare reprezintă un obiectiv de direcție, Alexandru Nazare a precizat că o țintă fixă nu a fost încă stabilită oficial. Decizia finală privind procentul exact va fi luată doar după ce datele necesare pentru elaborarea bugetului viitor vor fi complet introduse în sistem.
În cadrul lansării celei de-a treia ediții a Barometrului Antreprenorilor NewMoney-INSCOP, Alexandru Nazare a explicat faptul că această țintă de 5% servește drept jalon pentru construcția bugetului. Ministrul a subliniat că agențiile de rating iau deja în calcul această traiectorie stabilită de autorități. El a menționat că nu poate face angajamente sau discuții despre cifre certe până când procesul de introducere a datelor în rețea nu este finalizat, pentru a asigura credibilitatea deciziilor luate.
Procesul de stabilire a țintei de deficit va urma modelul utilizat în prezent, evitând angajamentele premature. Alexandru Nazare a amintit că, la începutul acestui an, s-a discutat despre o țintă de 6%, însă după finalizarea tuturor discuțiilor și analizelor, cifra reală a fost de 6,2%. Ministrul a reiterat dorința de a lucra pe baza unor date concrete, evitând să facă promisiuni care nu pot fi susținute de proiecțiile bugetare rezultate din datele ministerelor.
Pentru a ajunge la proiecția bugetară, Ministerul de Finanțe va integra planurile și proiectele prezentate de fiecare ministru în parte. Alexandru Nazare a explicat faptul că, odată ce toate aceste elemente sunt cumulate în rețea, se pot identifica spațiile și opțiunile disponibile. În calitate de integrator, Ministerul de Finanțe va pune aceste opții pe masa Guvernului pentru a fi discutate transparent cu prim-ministrul și cu ceilalți colegi de cabinet.
În ceea ce privește rectificarea bugetară recentă, Alexandru Nazare a clarificat faptul că ajustările de venituri nu au vizat taxele sau veniturile fiscale. Reducerea respectivă s-a referit strict la sumele aferente proiectelor finanțate din fonduri europene care nu au fost executate conform planificării inițiale. Ministrul a asertat că planul de venituri fiscale a fost îndeplinit în totalitate, în ciuda unei perioade de 14 luni în care consumul a scăzut, menționând că unele venituri au depășit așteptările, în timp ce altele au fost mai slabe.
Gestionarea deficitului bugetar și a veniturilor fiscale rămâne un element critic pentru stabilitatea macroeconomic a țării, în contextul monitorizării stricte de către instituțiile internaționale. Deciziile privind cheltuielile publice și nivelul de îndatorare sunt influențate direct de capacitatea de execuție a fondurilor europene și de evoluția consumului intern, factori care determină spațiul fiscal disponibil pentru Guvern.