România posedă resursele umane, energetice și tehnologice necesare pentru a deveni una dintre cele mai mari economii în dezvoltare din Europa, conform unei analize realizate de Marieke Blom și Valentin Tataru pentru ING Think. Deși țara a recuperat o parte semnificativă din decalajul față de statele occidentale în ultimele două decenii, valorificarea acestor avantaje depinde critic de investiții, de infrastructură și de capacitatea de coordonare a autorităților și a mediului de afaceri.
Indicatorii economici relevă o creștere accelerată a productivității, care s-a aproape triplat între anii 2000 și 2024, înregistrând cel mai ridicat ritm de creștere de pe continent. PIB-ul pe locuitor al României, calculat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la sub 30% din media Uniunii Europene la aproape 80% în această perioadă. Un exemplu de succes este regiunea București-Ilfov, care a ajuns la un PIB pe locuitor de 188% din media UE, ocupând locul al optulea în Europa.
Capitalul uman reprezintă un avantaj competitiv, având în vedere că 31% dintre studenții români sunt înscrieți în programe STEM, peste media europeană de 27%. Totuși, există un decalaj educațional, deoarece doar aproximativ 23% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani au studii superioare, ceea ce reprezintă circa jumătate din media europeană. Un alt punct relevant este diaspora, formată din aproximativ cinci milioane de români, care poate deveni o sursă de capital și experiență.
Sectorul energetic oferă avantaje strategice, România fiind cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană în 2025. Proiectul Neptun Deep, cu rezerve de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi și producție programată pentru 2027, ar putea consolida poziția țării. Pentru a transforma aceste resurse într-un avantaj competitiv, autorii subliniază necesitatea unor investiții consistente în rețelele de transport, distribuție, capacități de stocare și interconectări pentru a asigura o energie sigură.
Infrastructura digitală este solidă, cu rețele de fibră optică ce acoperă 96,3% dintre gospodării, un nivel mult peste media europeană de 74,1%. Totuși, utilizarea tehnologiei rămâne scăzută, deoarece doar 5,2% dintre companii folosesc inteligența artificială, față de 20% la nivelul UE. În ceea ce privește transportul rutier, peste 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres sunt deja în circulație, în timp ce alți 1.000 de kilometri sunt în proces de construcție.
Evoluția economică a României este influențată de gestionarea deficitului bugetar și a datoriei publice. În contextul actual, se estimează că deficitul bugetar va scădea de la 9,3% din PIB în 2024 la 5,1% până în 2027, prin procese de consolidare fiscală. Această ajustare bugetară este însoțită de o prognoză a datoriei publice care ar putea ajunge la 63% din PIB în anul 2027, într-un context în care veniturile fiscale reprezintă 29% din PIB.