România este comparată cu un copil foarte talentat care ar putea fi printre primii din clasă, dar care nu își face întotdeață temele, conform unei analize realizate de economiștii ING. Raportul intitulat „Europe’s Pitch Book: Romania - the gifted one” evidențiază faptul că țara posedă avantaje strategice rare, precum resurse energetice, specialiști în tehnologie și o poziție geografică oportună. Totuși, analiza subliniază o incapacitate de a transforma constant aceste oportunități în rezultate economice reale și durabile.
Evoluția economică a României a înregistrat o convergență puternică față de restul Europei în ultimele două decenii. PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare a crescut de la sub 30% din media UE la aproape 80%, în timp ce productivitatea muncii s-a aproape triplat între anii 2000 și 2024. Un exemplu de succes este regiunea București-Ilfov, care în 2024 ocupa locul al șaptelea în Europa după PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare, depășind regiuni precum Olanda de Nord sau Budapesta.
Capitalul uman reprezintă un pilon central, însă este marcat de contrast. În 2024, 31% dintre studenții români erau înscriși în programe STEM, depășind media europeană de 27%, iar țara ocupă locul 11 la nivel mondial la nivelul de cunoaștere a limbii engleze. În schimb, doar 23% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au studii superioare, o cifră aproape de jumătate din media UE. Emigrația rămâne o problemă, cu aproximativ cinci milioane de români trăind în afara țării în 2025.
Sectorul energetic oferă o bazare internă diversificată, reducând dependența de importuri la aproximativ 30% în 2024. România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană în 2025, iar proiectul Neptun Deep, cu rezerve de 100 de miliarde de metri cubi, ar putea consolida această poziție începând cu 2027. Totuși, economiștii ING avertizează că succesul depinde de investiții masive în transportul, distribuția și stocarea energiei electrice pentru a atrage capital străin.
Economia digitală prezintă, de asemenea, un contrast semnificativ între infrastructură și utilizare. România este lider european în conectivitatea fixă, cu fibra optică ajungând la 96,3% dintre gospodării, însă doar 5,2% dintre companii folosesc inteligența artificială, față de 20,0% la nivelul Uniunii Europene. Deși utilizarea AI a crescut cu aproape 70% în ultimul an, există nevoie de o transformare a competențelor digitale, deoarece doar 31,8% dintre români dețin competențe digitale de bază.
Problemele financiare rămân un obstacol, cu un deficit bugetar estimat la 9,3% din PIB în 2024, urmând să scadă la 5,1% în 2027. Datoria publică ar putea ajunge la 63% din PIB în 2027, un nivel considerat normal în comparație cu alte economii europene. Pe de altă parte, nivelul scăzut al îndatorării populației, la doar 12% din PIB, și al companiilor, la 27% din PIB, oferă o reziliență economică, dar poate limita dezvoltarea bazată pe creditare.
context_missing: true