Blocul Național Sindical (BNS) a formulat o propunere pentru anul 2027, solicitând stabilirea unui salariu minim brut de 4.652 de lei. Această sumă reprezintă o creștere față de nivelul actual de 4.325 de lei. Reprezentanții sindicatului susțin că noul prag trebuie calculat într-un mod transparent și echitabil, evitând situațiile de îngheț salarial. Propunerea se bazează pe un coș minim de consum oficial și pe susținerea acestui proces prin negociere colectivă reală.
În cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării unui studiu despre adecvarea salariului minim, liderii sindicali au subliniat o distribuție deficitară a veniturilor. Datele arată că 1,4 milioane de salariați, ceea ce înseamnă 26,9% din total, sunt plătiți în prezent la salariul minim sau cu o diferență de maximum 75 de lei peste acesta. Mai mult, aproximativ o treime din totalul angajaților, respectiv 1,71 milioane de persoane cu normă întreagă, câștigă cu cel mult 5% peste salariul minim brut.
Analiza efectuată de economistul Radu Teodor Soviani și de Steluța Enache evidențiază și o scădere a poziției României față de Bulgaria. În timp ce România ocupă locul 20 din 22 în Uniunea Europeană, cu un salariu minim de 825 euro în a doua jumătate a anului 2026, Bulgaria recuperează rapid acest decalaj. Studiul menționează că salariul mediu net din Bulgaria a depășit cel din România în anul 2025, deși salariul mediu brut românesc este mai mare din cauza taxării mai mici în țara vecină.
Problema adecvării veniturilor este accentuată de lipsa unui coș minim oficial în România, conform Legii nr. 174/2020. Conform documentului, salariul minim net de 2.699 lei acoperă doar 48,7% din ceea ce este necesar pentru un trai decent. Pentru o familie formată din doi adulți și doi copii, coșul lunar estimat pentru septembrie 2026 este de 11.668 lei. Chiar și o gospodărie formată dintr-un salariu minim și unul mediu de aproximativ 8.200 lei net acoperă doar 70% din acest coș.
Dumitru Costin, președintele BNS, a criticat deciziile politice care ignoră analizele de impact ale Ministerului Muncii. El a menționat că, deși mecanismele introduse prin Legea nr. 283/2024 permit actualizări anuale bazate pe indicatori, deciziile finale rămân adesea sub influența politică. Liderul sindical a vorbit despre situația în care salariații plătiți la minim au fost „sacrificați” în urma unor înțelegeri între Guvern și mediul de afaceri, menționând amânarea creșterilor ca o formă de pierdere a banilor pentru lucrători.
Implementarea directivei europene 2022/2041 în România a vizat stabilirea unor mecanisme de negociere colectivă și a unor indicatori de adecvare salarială. Această reglementare europeană impune ca salariile să fie evaluate în raport cu câștigul salarial mediu brut, cu un reper de 47-52%. În România, procesul de transpunere a directivei a dus la stabilirea unor atribuții pentru Ministerul Muncii, care trebuie să prezinte anual analize de impact pentru a evita deciziile arbitrare.