Banca Națională a României a anunțat oficial că își menține toate clarificările făcute anterior în legătură cu decizia Consiliului Concurenței de a amenda instituțiile bancare. Această precizare vine după ce subiectul investigației privind modul de stabilire a indicelui ROBOR a fost reintrodus în dezbateri televizate recente. Banca centrală subliniază că poziția sa oficială rămâne neschimbată și este disponibilă pentru consultare pe site-ul instituției.
Instituția a reacționat după ce în emisiuni precum „Sinteza zilei” de la Antena 3 au fost reluate afirmații vechi, inclusiv declarația guvernatorului Mugur Isărescu din august 2022. În acea perioadă, acesta a menționat că „băncile au sărit calul în privința ROBOR”, în contextul creșterii puternice a indicelui. BNR explică faptul că acea evoluție spectaculoasă a ROBOR a fost cauzată de o situație complexă de inflație globală și nu de acțiunile băncilor.
BNR ridică semne de întrebare privind fundamentul juridic al anchetei desfășurate de Consiliul Concurenței. Banca centrală menționează că nu este clar ce prevederi legale au fost încălcate de bănci, având în vedere că Consiliul Concurenței afirmă că normele BNR privind mecanismul ROBOR sunt corecte și respectate. Există un risc de conflict între normele emise de banca centrală și eventualele prevederi anticoncurențiale invocate de autoritatea de concurență.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a susținut că problema nu este un cartel clasic, ci lipsa de transparență a cotațiilor. Acesta a argumentat că, deși ROBOR a crescut cu „fracțiuni de procent” ca urmare a înțelegerilor, evoluțiile sale se înscriu de regulă în intervalul de plus sau minus un procent față de dobânda de politică monetară. Bogdan Chirițoiu a comparat situația cu alți indici, precum EURIBOR sau cei din Ungaria și Polonia.
Consiliul Concurenței nu a oferit un răspuns oficial la aceste argumente ale BNR. În prezent, disputa se concentrează pe modul în care sunt stabilite și comunicate cotațiile, în timp ce banca centrală susține că procesul de creștere a dobânzilor a fost o consecință directă a contextului macroeconomic regional. Clarificările BNR, publicate inițial la data de 11 iunie 2026, sunt menținute ca singura poziție validă a instituției.
Contextul economic în care se desfășoară aceste discuții este marcat de presiuni asupra ratelor dobânzilor. În perioada actuală, inflația din zona euro a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, fapt ce pune Banca Centrală Europeană sub presiune pentru a decide majorarea dobânzilor. Aceste dinamici macroeconomice influențează direct stabilitatea indicilor de dobândă utilizați în România.