Blocul Național Sindical a prezentat marți o propunere privind nivelul salariului minim brut pentru anul 2027. Organizația sindicală solicită ca acest prag salarial să ajungă la 4.652 de lei, propunând în același timp un mecanism de ajustare transparent. Discuțiile privind acest nivel au fost moderate de președintele BNS, Dumitru Costin, în cadrul unei întâlniri care a reunit reprezentanți ai Guvernului și ai Parlamentului.
Analiza prezentată de BNS evidențiază o distribuție îngrijorătoare a veniturilor în România, indicând faptul că aproximativ o treime dintre angajații cu normă întreagă au salarii foarte apropiate de pragul minim. Mai exact, 1,71 milioane de salariați percep venituri care sunt cu cel mult 5% peste nivelul minim actual. Sindicaliștii au subliniat că această situație nu a cunoscut schimbări semnificative față de datele din anul 2024.
În ceea ce privește comparația la nivel continental, România se află într-o poziție defavorabilă în clasamentul european al salariilor minime. Conform datelor furnizate de BNS, țara ocupă locul 20 dintr-un total de 22 de state, având un nivel de 825 de euro în a doua jumătate a anului 2026. Organizația avertizează că Bulgaria reușește să recupereze rapid diferența de venituri față de România.
O altă statistică relevantă scoasă la lumină de organizație este faptul că unul din patru angajați continuă să câștige în jurul salariului minim. Această realitate persistă la doi ani de la momentul transpunerii Directivei europene privind salariile minime adecvate. Pentru a proteja puterea de cumpărare, BNS cere ca majorarea propusă să nu fie anulată de înghețări salariale sau de noi măsuri fiscale.
Nivelul actual al salariului minim brut pe țară este de 4.325 de lei pe lună. Această valoare a fost stabilită în urma majorării aplicate la 1 iulie 2026, când pragul a fost ridicat de la 4.050 de lei. Propunerea pentru anul viitor urmărește adaptarea acestui prag la realitățile economice și la costul vieții.
Evoluția salariului minim în România este strâns legată de indicatorii macroeconomici și de reglementările europene care vizează protecția veniturilor de bază. Deciziile privind ajustarea acestui prag salarial au un impact direct asupra consumului și asupra capacității de plată a angajaților, influențând în mod indirect și deficitul bugetar și stabilitatea economică generală a țării.