Românii pregătesc cumpărăturile pentru Black Friday cu un buget mediu estimat de aproximativ 1.200 de lei, conform unui studiu realizat de PayU România în octombrie 2026. Această sumă reprezintă o creștere față de nivelul de 1.120 de lei planificat în 2025. Analiza, efectuată pe un eșantion de 1.005 respondenți, indică o tendință de creștere a valorii achizițiilor, deoarece 36% dintre consumatori intenționează să cumpere produse mai scumpe, comparativ cu 29% în anul precedent.
Interesul pentru achizițiile online rămâne ridicat, cu 72% dintre români intenționând să cumpere în această perioadă. Această dorință este mai pronunțată în rândul persoanelor cu vârste între 20 și 29 de ani, unde rata ajunge la 79%, și la cea dintre cei cu vârste de 30-39 de ani, cu 76%. De asemenea, persoanele cu venituri lunare de peste 8.000 de lei prezintă un interes de 78% pentru cumpărăturile de Black Friday.
Bugetul planificat variază semnificativ în funcție de nivelul veniturilor lunare ale consumatorilor. Persoanele care câștigă peste 8.000 de lei estimează un buget de peste 1.500 de lei, o sumă de peste două ori mai mare decât cea alocată celor cu venituri sub 3.000 de lei. Aceștia din urmă intenționează să cheltuiască puțin peste 700 de lei pe produse în timpul acestui eveniment comercial.
Criteriul prețului domină deciziile de cumpărare, cu 50% dintre respondenți căutând cele mai mici prețuri din an. În ceea ce privește categoriile vizate, produsele IT&C, precum telefoanele sau laptopurile, sunt ținta celor 48% dintre participanți. Această categorie este urmată de moda și accesoriile, cu 45%, și de segmentul dedicat frumuseții și sănătății, care este vizat de 43% dintre cei care vor să facă achiziții.
Metodele de plată arată o schimbare în preferințele consumatorilor, cu plata ramburs în scădere de la 28% în 2025 la 23% în 2026. Plata online cu cardul rămâne opțiunea principală pentru 48% dintre respondenți, în timp ce serviciile de tip BNPL își dublează ponderea de la 2% la 4%. Portofelele digitale au înregistrat o creștere ușoară, trecând de la 7% la 8% din totalul tranzacțiilor.
Utilizarea inteligenței artificiale este în creștere, cu 67% dintre români folosind instrumente AI pentru a compara oferte. Totuși, încrederea în delegarea plății către un agent virtual este limitată, doar 3 din 10 persoane fiind confortabile cu acest proces. În funcție de valoarea tranzacției, doar 17% ar încredința un agent AI o achiziție de peste 500 de lei, iar pentru sume de peste 2.500 de lei, acest procent scade la 3%.
Contextul economic general al perioadei este marcat de diverse decizii financiare și de infrastructură. În timp ce Ministerul Finanțelor gestionează emisiuni de titluri de stat, alte sectorii precum Cale ferată România se confruntă cu lucrări de electrificare pe linia Dărmănești – Vicșani, care au ajuns la un stadiu de 20%. Aceste dinamici macroeconomice și de infrastructură se desfășoară în paralel cu comportamentul de consum al populației.