Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a solicitat oficial revizuirea regimului de contribuții sociale aplicabile contractelor de muncă cu timp parțial. Propunerea de reformă vine într-un moment economic dificil, în contextul în care proiectul de rectificare bugetară pentru anul 2026 se bazează pe o contracție economică de 0,4%. Această situație financiară este marcată de o diminuare a veniturilor estimate din impozitul pe salarii cu aproximativ 488 de milioane de lei.
Organizația susține că regulile fiscale actuale pot descuraja angajarea legală a persoanelor care nu pot lucra cu normă întreagă. În prezent, angajatorii care utilizează contracte part-time trebuie să plătească o diferență între contribuțiile calculate pe venitul real al salariatului și cele raportate la baza minimă stabilită prin lege. Conform CONAF, această obligație introduce costuri suplimentare care limitează oportunitățile de angajare, afectând în special persoanele care încearcă să revină pe piața muncii după perioade de inactivitate.
Președintele fondator al CONAF, Cristina Chiriac, a subliniat că România reclamă lipsa forței de muncă, dar nu analizează suficient regulile care îngreunează accesul la locuri de muncă. Ea a menționat că o femeie care revine după inactivitate poate avea nevoie de doar patru ore de lucru pe zi, la fel ca un angajator care are nevoie de exact atât de muncă. Totuși, fiscalitatea introduce un cost suplimentar prin raportarea la o bază mai mare decât salariul efectiv realizat.
Cristina Chiriac a precizat că reforma propusă nu vizează combaterea muncii subdeclarate, ci trebuie să facă distincția clară între practicile frauduloase și angajările legale. CONAF propune ca autoritățile să compare costul menținerii regulilor actuale cu efectele pe care o reformă le-ar avea asupra ocupării și veniturilor viitoare. Organizația solicită Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Parlamentului cinci direcții concrete, inclusiv monitorizarea efectelor reformei la intervale de 6, 12 și 24 de luni.
Argumentul confederației este susținut și de datele din raportul OECD Economic Surveys: Romania 2026, care indică faptul că aproximativ 2% dintre femeile și bărbații ocupați din România lucrează cu timp parțial. OECD identifică regimul contribuțiilor minime ca fiind unul dintre factorii care limitează flexibilitatea pieței muncii. Prin urmare, facilitarea utilizării contractelor part-time este recomandată pentru a îmbunătăți dinamica economică a țării.
În cadrul economiei românești, gestionarea costurilor cu forța de muncă rămâne un subiect critic pentru stabilitatea bugetară. Deciziile privind taxarea salariilor și modificările legislației muncii au un impact direct asupra capacității de angajare a companiilor. În acest context, orice ajustare a contribuțiilor sociale este privită ca un instrument care poate influența atât veniturile statului, cât și nivelul de ocupare al populației active.