Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a solicitat Guvernului reducerea taxării muncii înainte de implementarea unei noi majorări a salariului minim brut prevăzută pentru anul 2027. Organizația cere ca decizia privind nivelul de remunerare să fie însoțită de variante concrete prin care angajații să poată câștiga mai mult. Scopul este evitarea situației în care întreaga creștere salarială este finanțată exclusiv din bugetele angajatorilor, afectând astfel stabilitatea economică a firmelor.
Un sondaj realizat în rândul a 1.000 de membri CONAF din diverse industrii relevă o poziție clară a antreprenorilor. Între 88,5% dintre respondenți, majorarea salariului minim este susținută numai dacă aceasta este însoțită de o reducere a taxelor pe muncă. În schimb, menținerea nivelului actual a fost susținută de 10% dintre participanți, în timp ce o majorare etapizată, în funcție de evoluția economiei, a primit doar 1,5% din voturi.
Impactul unei majorări fără modificări fiscale este văzut cu scepticism de către reprezentanții mediului de afaceri. Aproximativ 42% dintre cei consultați au indicat faptul că o majorare necondiționată ar duce la limitarea angajărilor sau la reducerea personalului. De asemenea, 23,8% dintre respondenți au avertizat că prețurile vor crește, iar 12,6% au menționat posibilitatea de a amâna sau de a reduce investițiile necesare dezvoltării.
Calculul financiar arată că o creștere a salariului brut nu se traduce integral într-un venit pentru angajat. Dacă salariul minim brut ar crește de la 4.325 de lei la 4.652 de lei, diferența de 327 de lei ar genera un câștig net de doar 191 de lei. Restul sumei, de 136 de lei, ar reprezenta impozite și contribuții, în timp ce angajatorul ar suporta un cost suplimentar de aproximativ 334 de lei lunar.
CONAF propune Guvernului prezentarea a trei scenarii distincte pentru anul 2027: menținerea salariului actual, majorarea însoțită de reducerea taxelor sau majorarea fără schimbări fiscale. Organizația solicită, de asemenea, ca taxele pentru contractele part-time să fie calculate pe venitul efectiv realizat. De asemenea, se cere evitarea creșterii automate a altor obligații de plată care sunt influențate de valoarea salariului minim brut.
Discuțiile privind nivelul minim de remunerare apar într-un context economic marcat de presiunea cheltuielilor zilnice asupra bugetelor familiilor. În perioada recentă, mediul de afaceri a raportat că statul a pus piedici economiei prin schimbări frecvente de reguli. Această situație amplifică necesitatea unor decizii fiscale predictibile, care să permită companiilor să își planifice bugetele și investițiile fără modificări legislative anunțate în ultimul moment.