Consiliul Fiscal a publicat o analiză privind evoluția bugetară a României, indicând faptul că există premise pentru ca deficitul bugetar cash din acest an să ajungă la nivelul de 6,25% din PIB. Această estimare a instituției a fost formulată în urma analizei coordonatelor revizuite ale construcției bugetare și a datelor de execuție colectate în primele nouă luni ale anului curent. Rezultatul este supus unor riscuri care pot influența pragul final de deficit.
Una dintre principalele surse de incertitudine pentru execuția bugetară este reprezentată de procesul de absorbție a fondurilor europene. Consiliul Fiscal subliniază că rambursarea sumelor de care poate beneficia România este inclusă în proiecția de buget, însă acest mecanism poate genera variații. Alte riscuri identificate includ posibile șocuri externe și presiuni financiare care derivă din diverse obligații ale statului, fie că sunt vechi sau recente, precum cele aferente magistraților.
Pentru a atenua impactul acestor obligații asupra bugetului de stat, instituția precizează că plățile pot fi eșalonate. Totodată, Consiliul Fiscal a observat că perioada de interimat la nivel guvernamental a avut un impact negativ asupra capacității statului de a se împrumuta. Această situație a îngreunat emiterea de titluri de stat pe piețele externe, dificultatea fiind legată de asigurarea fluxurilor de lichidități necesare pentru funcționarea bugetului.
Instalarea unui guvern cu „puteri depline” a fost considerată absolut necesară pentru stabilizarea situației financiare. Consiliul Fiscal a menționat că orice tentativă de a recurge la alegeri anticipate ar fi putut invita la depunctarea riscului suveran al României. O astfel de decizie ar fi prelungit criza politică și ar fi amplificat nivelul de incertitudine, afectând direct percepția investitorilor asupra stabilității economice a țării.
Ajustările efectuate pentru deficitul bugetar în anii 2025 și 2026 au permis, până în acest moment, evitarea unei retrogradări a riscului suveran de către agențiile de rating. Totuși, Consiliul Fiscal avertizează că această situație este fragilă. Dacă procesul de consolidare fiscală va întâmpina blocaje semnificative, o retrogradare a riscului suveran devine o posibilitate iminentă, afectând capacitatea de finanțare a statului.
Monitorizarea deficitului bugetar este un element central în gestionarea stabilității macroeconomice a României. În cadrul Uniunii Europene, țින්tele de deficit sunt supuse unor reguli stricte de monitorizare pentru a asigura sustenabilitatea datoriilor publice. Consolidarea fiscală, prin reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor, rămâne principalul instrument prin care statul încearcă să mențină încrederea piețelor financiare și să prevină creșterea costurilor de împrumut.