Consumul de energie electrică în România a înregistrat valori record în contextul temperaturilor scăzute din primele zile ale sezonului rece. Luni seară, cererea națională de curent a depășit pragul critic de 8.000 MW, fiind determinată de condițiile meteorologice nefavorabile. Datele oficiale furnizate de operatorul de transport Transelectrica confirmă faptul că nivelul de consum a fost împins peste această bornă de alertă de către frigul instalat pe teritoriul țării.
În prima zi lucrătoare de la începutul sezonului rece, românii au consumat un total de 8.189 MW. Această valoare este comparabilă cu recordul înregistrat pe 2 martie, când nivelul maxim a ajuns la 8.228 MW. Cel mai înalt vârf de consum din această perioadă a fost observat luni seara, la ora 18:50, moment în care cererea a depășit capacitatea de producție internă a sistemului energetic național.
În momentul vârfului de consum, producția de energie în România era de 7.381 MW. Pentru a acoperi diferența de 807 MW necesară pentru satisfacerea cererii, țara a apelat la importuri prin interconexiunile de la rețeaua unică europeană. Această situație subliniază necesitatea importurilor atunci când producția internă nu este suficientă pentru a susține cererea crescută de consumatori, în condițiile temperaturilor scăzute.
Sistemul energetic național se confruntă cu o stare de alertă de la data de 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă pe 28 iulie. Această decizie a fost cauzată de debitul redus al Dunării, fapt ce a dus și la reducerea producției la cele două hidrocentrale de la Porțile de Fier. Acestea contribuie, în mod multianual, cu un procent de 10-15% din energia electrică produsă în România.
Prognozele pentru restul anului indică valori ridicate, cu un vârf estimat pentru perioada 30 noiembrie – 6 decembrie la nivelul de 8.432 MW, conform platformei ENTSO-E. Spre comparație, cel mai mare consum instantaneu din acest an a fost de 9.305 MW, înregistrat pe 21 ianuarie. România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW pentru a gestiona astfel de fluctuații ale cererii.
Contextul energetic actual este marcat de o presiune sporită asupra resurselor, în condițiile în care stocurile europene de gaze au coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii 13 ani. Această scădere a rezervelor de gaz la nivel continental adaugă o dificultate suplimentară gestionării cererii de energie în perioadele de temperaturi scăzute, când dependența de combustibili pentru încălzire și producție este accentuată.