Titularizarea și înlocuirea la pauză a lui Andrei Șucu, fiul acționarului majoritar Dan Șucu, în cadrul unui meci al echipei Rapid, a declanșat o controversă care depășește sfera sportivă. Evenimentul, survenit în timpul partidei cu Csikszereda, câștigată cu 2-0, a pus în discuție echilibrul dintre sprijinul părintească și principiile de management în afacerile de familie. Întrebarea centrală vizează limitele intervenției proprietarilor în deciziile operaționale ale organizațiilor pe care le dețin.
Antrenorul Daniel Pancu l-a titularizat pe Andrei Șucu, în vârstă de 17 ani, însă l-a înlocuit la pauză, explicând ulterior că tânărul nu este pregătit pentru nivelul primei ligi. Această decizie a generat reacții, inclusiv un mesaj pe Instagram din partea Dianei Șucu, mama fotbalistului, care a fost ulterior șters. Totuși, Victor Angelescu, oficial al clubului Rapid, a negat existența unei intervenții din partea lui Dan Șucu și a precizat că acționarul majoritar nu intervine în deciziile echipei.
Specialistul în etică și conformitate, Cristian Ducu, explică faptul că dreptul de proprietate nu trebuie confundat cu dreptul de a lua orice decizie operațională. Conform acestuia, rolul de acționar și cel de conducere executivă sunt distincte, iar intervenția pentru a favoriza un membru al familiei este considerată neetică. O astfel de acțiune poate afecta activitatea organizației și poate leza interesele celorlalți acționari care doresc performanță, transformând afacerea într-o simplă entitate de familie.
Situația este critică în contextul în care Dan Șucu ocupă și funcții publice, fiind fondator al grupului Mobexpert și președinte al Confederației Patronale Concordia. În afacerile de familie, managerii se pot confrunta cu presiunea de a anticipa preferințele patronului, riscând autocenzura profesională. Cristian Ducu subliniază că, deși favoritismul nu produce întotdeauna pierderi economice imediate, acesta poate deteriora cultura organizațională și poate pune sub semnul întrebării competențele reale ale succesorilor.
Contextul economic din România amplifică această problemă, deoarece prima generație de antreprenori de după 1989 se pregătește de succesiune. Un raport PwC din mai 2024 indică faptul că 64% dintre afacerile de familie din Europa Centrală și de Est sunt conduse încă de fondatori, în timp ce peste 40% nu au un plan de succesiune stabilit. Mihai Anița, partener PwC România, menționează că ecosistemul este încă tânăr, iar provocarea majoră constă în transmiterea experienței și a valorilor, nu doar a proprietății.
Succesiunea necesită construirea unei guvernanțe familiale solide pentru a asigura legitimitatea noilor lideri în fața angajaților. Deși copiii antreprenorilor pot moșteni acțiunile unei companii, autoritatea și respectul profesional trebuie construite prin competență. Separarea rolurilor prin mecanisme precum „Chinese Walls” poate ajuta la prevenirea conflictelor de interese, însă aceste practici rămân insuficient cunoscute în multe organizații care nu au o cultură de business bine pusă la punct.