Conturile de economii și investiții destinate pensionării vor putea fi utilizate de către cetățeni începând cu data de 1 ianuarie 2027. Această nouă modalitate de acumulare a resurselor pentru perioada de după vârsta de pensionare a fost introdusă prin legea promulgată și publicată în Monitorul Oficial în luna octombrie 2026. Procesul de implementare va necesita intervenția Autorității de Supraveghere Financiară, care are sarcina de a elabora normele de aplicare necesare pentru funcționarea acestor instrumente financiare.
Sistemul propus include două tipuri distincte de conturi, care se diferențiază prin modul de impozitare a veniturilor. Primul tip, denumit CEI-S, este alimentat din venituri care au fost deja impozitate, oferind investitorilor scutirea de impozit pe venit la momentul retragerilor, conform condițiilor legale. Al doilea tip, numit CEI-D, permite utilizarea contribuțiilor cu deductibilitate fiscală, însă sumele retrase vor fi impozitate ulterior, conform prevederilor legale în vigoare.
În cazul conturilor unde se investește din venitul brut, nu vor exista taxe pe durata perioadei de investiție, indiferent dacă vine vorba de dividende, cupoane sau câștiguri de capital. Totuși, la final, aceste sume vor fi impozitate deoarece contribuțiile au beneficiat de deductibilitate. Pe de altă parte, pentru cei care aleg să investească din venitul net, nu vor exista taxe la momentul final al investiției. Administrarea acestor portofolii va fi realizată de bănci și de societățile de servicii de investiții financiare.
Un aspect esențial al acestui mecanism este restricția privind accesul la fonduri, banii neputând fi retrși până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Această limitare de vârstă este motivul principal pentru care statul oferă stimulente fiscale, transformând instrumentul într-o investiție pe termen lung. Totuși, Gabriela Horga a subliniat că acest proces nu este unul lipsit de riscuri, deoarece depinde de comportamentul investițional al fiecărui individ și nu este un instrument garantat în proporție de 100%.
Pentru ca acest nou instrument să aibă succes, este necesară o stabilitate legislativă și menținerea facilităților fiscale pe termen lung. Gabriela Horga a explicat că, fiind o reformă similară cu introducerea Pilonului II și Pilonului III de pensii, credibilitatea este vitală. Legislația, concepută după modelul din Statele Unite, trebuie să rămână constantă pentru a consolida încrederea investitorilor. Această lege a fost inițiată de Cristina Prună, Claudiu Năsui, Gabriela Horga și Sebastian Burduja.
Acest nou sistem de economii voluntare nu are rolul de a înlocui pensia publică sau Pilonul II, ci funcționează ca o opțiune suplimentară de acumulare. Introducerea acestor instrumente de economii private vine într-un context în care experții monitorizează evoluția economică, existând avertismente privind riscul de recesiune care ar putea persista în anul 2027. Astfel, diversificarea surselor de venit pentru pensionare devine un element de protecție pentru viitorul financiar al cetățenilor.