Investițiile în sectorul agricol, unitățile de procesare și infrastructura rurală din România sunt în pericol de a pierde finanțarea europeană pentru perioada 2028-2034. Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) au lansat acest avertisment în cadrul unei dezbateri organizate la evenimentul INDAGRA FOOD 2026. Cele două entități subliniază că noile priorități europene, precum securitatea și apărarea, ar putea pune în dificultate accesul la resurse pentru comunitățile rurale.
Noua arhitectură bugetară a Comisiei Europene propune integrarea finanțărilor pentru agricultură și coeziune în planuri naționale și regionale de parteneriat. Această schimbare înlocuiește actualul sistem al Politicii Agricole Comune, organizat în doi piloni. Deși aproximativ 300 de miliarde de euro ar urma să fie protejate pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și gestionarea crizelor, finanțarea pentru dezvoltarea rurală va depinde de deciziile fiecărui stat membru. Pragul minim de 10% propus pentru zonele rurale este considerat insuficient de experți.
Alexandra Popa, director executiv al CRPE, a declarat că pragul de 10% nu este suficient pentru a acoperi decalajele de dezvoltare dintre mediul rural și cel urban. Ea a menționat că, în noul sistem, dezvoltarea rurală va concura pentru aceleaie resurse cu alte priorități. Organizația solicită majorarea acestui prag și stabilirea unei alocări minime pentru programul LEADER. Fără garanții financiare clare, investițiile în infrastructură sau servicii rurale riscă să fie împinse pe plan secund.
O problemă majoră vizează accesul cooperativelor agricole la fonduri, în condițiile în care în România există doar 229 de grupuri și organizații de producători active. Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din iunie 2026 arată că majoritatea acestora sunt organizate sub formă de cooperative agricole. Márton Balogh, director regional Civitas, a avertizat că micii fermieri au nevoie de finanțări adaptate realității locale. Restricțiile privind statutul de organizație de producători ar putea dezavantaja structurile românești față de cele din alte state.
Dezvoltarea rurală implică și investiții în educație, digitalizare și infrastructură, fiind esențială deoarece zonele rurale ocupă peste 87% din suprafața României. O prioritate a viitoarei Politici Agricole Comune este atragerea tinerilor în sectorul agricol prin strategii naționale de reînnoire generațională. Civitas și CRPE propun includerea investițiilor în liceele agricole și dezvoltarea învățământului dual. Aceste măsuri sunt considerate vitale pentru pregătirea practică a viitorilor fermieri și dezvoltarea competențelor antreprenoriale.
Dorian Filote, coordonator al echipei pentru securitate alimentară și piețe de la Comisia Europeană, a explicat că finanțarea nu va depinde de un singur instrument. Parlamentul European ar putea defini poziția sa privind reforma Politicii Agricole Comune până la sfârșitul anului 2026 sau în ianuarie 2027. În acest interval, negocierile privind regulile de finanțare pentru cooperativele agricole rămân deschise, fiind necesară o definire clară a priorităților naționale înainte de finalizarea procesului european.