Costul muncii în România a crescut într-un ritm mai accelerat decât valoarea produsă de angajați între anii 2021 și 2024. Această evoluție a plasat țara cu cel mai mare ritm de creștere al costurilor în rândul celor cinci economii din regiunea analizată. Conform studiului „Globalisation and Convergence in Central and Eastern Europe: Foreign and Domestic Firms, 2021–2024” realizat de Consilium Policy Advisors Group (CPAG), prima etapă a convergenței economice s-a încheiat.
Deși un angajat dintr-o filială străină din România costă mai puțin decât unul din Germania sau Franța, productivitatea acestuia este mult mai mică. Când se analizează raportul dintre costul muncii și valoarea adăugată, avantajul firmelor străine din România față de cele din Vest scade la aproximativ 3%. Pentru fiecare unitate de valoare adăugată, firmele străine plătesc 0,58 pentru muncă în România, comparativ cu 0,60 în Vest. În Ungaria acest avantaj este de 15%, în Polonia de 14%, iar în Cehia de 6%.
Cauza principală a acestui decalaj este diferența de ritm dintre creșterea salariilor și cea a productivității. În companiile autohtone, costul muncii pe persoană ocupată a crescut cu 54% în cei patru ani, în timp ce valoarea adăugată a crescut cu 39%. La nivelul firmelor străine, creșterile au fost de 45% pentru costul muncii și 28% pentru valoarea adăugată. Documentul CPAG subliniază că convergența României a fost condusă de salarii, însă pentru continuarea procesului este necesară o conducere bazată pe productivitate.
Capitalul străin deține o pondere semnificativă în economia românească, reprezentând 27,5% din locurile de muncă și aproape 41% din valoarea adăugată în 2024. Totuși, un angajat al filialelor străine produce de aproape două ori mai mult decât unul dintr-o firmă autohtonă, dar costă de 2,2 ori mai mult. Decalajul este cel mai pronunțat în industria prelucrătoare, unde firmele străine oferă 88% din locurile de muncă în electronice și 87,7% în industria auto, dar ating doar 23-25% din productivitatea țării de origine.
Investițiile străine au înregistrat o scădere a ponderii în total, de la 41,5% în 2021 la 33,3% în 2024. Ella Kállai, cofondatoare CPAG, susține că următoarea etapă necesită accelerarea investițiilor către activități cu valoare adăugată mai mare, precum ingineria, cercetarea-dezvoltare sau tehnologiile avansate. Studiul indică faptul că, dacă filialele străine ar ajunge la 90% din productivitatea medie din Cehia, Ungaria și Polonia, ar rezulta aproximativ 6,7 miliarde de euro de valoare adăugată suplimentară, reprezentând circa 4% din total.
Contextul economic recent arată că ajustarea raportului dintre salarii și productivitate se produce acum prin scăderea salariilor reale, nu prin creșterea eficienței. În primul semestru din 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,7% față de perioada similară a anului precedent, în timp ce consumul gospodăriilor a coborât cu 2,5%. În acest interval, singura contribuție importantă la creștere a fost reprezentată de investiții, care au urcat cu 10,9%, în condiții de inflație anuală de 6,61% în septembrie.