Datoria publică a României a ajuns la un nivel de 60% din PIB, iar refinanțarea acesteia trebuie să devină o prioritate absolută pentru autorități. Cristian Popa, membru în consiliul de administrație al Băncii Naționale, a subliniat că discuția despre consolidarea fiscală trebuie extinsă dincolo de simpla finanțare a deficitului bugetar. Economistul a avertizat că marea greșeală a dezbaterii actuale este concentrarea exclusivă pe deficit, ignorând necesarul de a plăti datoriile care ajung la maturitate.
Pentru anul 2026, necesarul brut de finanțare este estimat la aproximativ 278,5 miliarde de lei. Din această sumă totală, 127,8 miliarde de lei sunt destinate acoperirii deficitului, în timp ce restul de 150,7 miliarde de lei sunt necesare pentru refinanțarea datoriei publice. Această structură indică faptul că mai mult de jumătate din resursele necesare vor fi direcționate către plata datoriilor din perioada precedentă, depășind chiar valoarea deficitului propriu-zis.
Cristian Popa a evidențiat două exemple recente de scadențe majore care au pus presiune pe resurse. În luna septembrie, statul a avut de plătit o scadență de 2,5 miliarde de euro pentru eurobonduri, iar pe 28 octombrie a avut o scadență de 15 miliarde de lei pentru titluri de stat. Această din ultimul exemplu a reprezentat aproximativ 0,7% din PIB într-o singură zi, un moment care a necesitat gestionarea unor sume foarte mari.
Impactul acestor plăți se reflectă și în rezervele internaționale ale țării. În luna septembrie, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută au însemnat aproximativ 2.684 milioane euro, conform datelor BNR. Aceste ieșiri de capital pot genera presiuni pe cursul de schimb și pot scădea rezerva internațională, ceea ce ar putea duce la o pierdere de încredere dacă aceste refinanțări devin o practică constantă.
Contextul economic global complică situația, deoarece randamentele titlurilor de stat au crescut pe piețele de capital. Atunci când apetitul pentru risc scade, procesul de finanțare devine mai dificil și mai costisitor pentru stat. Cristian Popa a menționat că menținerea ratingului investment grade este o realizare importantă, însă a subliniat că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru ca antreprenorii să poată investi și să creeze locuri de muncă.
Gestionarea datoriei publice este un proces de lungă durată, similar unui maraton, nu unui sprint. Deși deficitul s-a redus de la peste 9% în 2024 la aproximativ 6% în acest an, necesarul de consolidare fiscală rămâne critic. Bugetul anului viitor va impune o moderație în creșterea cheltuielilor pentru a evita revenirea la un regim fiscal nesustenabil care ar putea compromite credibilitatea statului în fața creditorilor.