Combinatul Sidex Galați se află într-o situație financiară extrem de precară, fiind amenințat cu deconectarea de la rețeaua de energie electrică. De la perioada de glorie, când fabrica producea anual 8 milioane de tone de oțel, entitatea a ajuns într-un stadiu de declin sever. În prezent, firma este grav afectată de datorii de miliarde de lei, în timp ce furnizorii de utilități pregătesc măsuri drastice împotriva societății.
Ultimul proprietar, Sanjeev Gupta, a preluat combinatul în 2019 cu promisiuni de modernizare și creșterea producției cu 50%. Totuși, de la preluare până în 2025, pierderile înregistrate de indienii de la Liberty au atins valori record, depășind chiar perioadele dificile de administrare de către stat. În anul 2023, pierderile au fost de 2,2 miliarde de lei, iar în 2024, cifra a ajuns la 1,6 miliarde de lei, generând o prăbușire a capacității industriale.
Situația financiară este agravată de împrumuturile garantate de stat pentru relansarea activității. În 2023, Gupta a obținut 142 de milioane de euro de la Eximbank pentru repornirea furnalului 5, iar în decembrie 2024, societatea Liberty Tubular Products Galați a luat încă 150 de milioane de euro. Deși aceste fonduri erau destinate creșterii producției la 172.000 de tone de oțel pe lună, obiectivele nu au fost atinse, iar destinația banilor rămâne neclară.
Impactul social asupra forței de muncă este unul masiv, numărul angajaților scăzând de la 5100 în 2019 la 3600 în 2025. În contextul concordatului preventiv intrat în martie 2025, 2200 de persoane au fost anunțate că vor intra în șomaj din noiembrie. Pe lângă lipsa banilor pentru salarii, care sunt restante pe 4-5 luni, combinatul nu poate achita nici măcar facturile pentru utilitățile necesare funcționării sale.
Remus Borza, președintele Euro Insol și administrator concordatar al Liberty Galați, a indicat că se așteaptă la întrunirea unui comitet interministerial pentru aprobarea unui plan de organizare. După omologarea acestui plan la Tribunalul Galați, urmează o etapă de supraofertare implicând cinci investitori. Această procedură este esențială pentru a încerca vânzarea societății și pentru a evita deconectarea totală de la rețeaua de energie electrică.
Evoluția industriei siderurgice din România reflectă o perioadă de transformări structurale profunde, trecând de la marile combinate de stat la gestionarea de către grupuri internaționale private. În deceniile trecute, sectorul metalurgic a reprezentat un pilon central al economiei naționale, însă stabilitatea acestuia depinde acum de capacitatea de investiții și de gestionarea eficientă a creditelor bancare și a garanțiilor statului.