Datele furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2025 indică o perioadă de vulnerabilitate energetică pentru România. În acest context, producția internă de energie primară a înregistrat o scădere, în timp ce importurile de resurse au avansat semnificativ. În paralel, exporturile de energie au cunoscut o creștere marcată, semnalând un dezechilibru în gestionarea resurselor naționale care ridică semne de întrebare privind stabilitatea și independența energetică a țării.
Producția de energie primară a scăzut cu 2,4%, ajungând la un nivel de 20,564 milioane tone echivalent petrol (tep). Această diminuare reprezintă o scădere de 506.000 tep față de anul 2024, fiind cauzată de producția mai scăzută de țiței, cărbune, gaze naturale utilizabile și energie electrică din surse regenerabile. În contrast, resursele totale de energie disponibile au crescut cu 1,9%, atingând 42,8 milioane tep, datorită majorării importurilor și a resurselor de gaze și țiței.
Importurile de resurse energetice au înregistrat o creștere de 10,6%, fiind susținute în principal de importurile de gaze naturale utilizabile, care au urcat cu 75%. De asemenea, importurile de țiței au crescut cu 7,9%, deși cele de cărbune și cocs s-au redus cu 54,2%, iar cele de produse petroliere cu 9%. Această evoluție indică o dependență tot mai mare de piețele externe pentru a compensa deficitul de producție internă de energie.
Exporturile de energie, inclusiv buncărajul, au crescut cu 20,9%, ajungând la 9,053 milioane tep în 2025, ceea ce reprezintă un avans de 1,567 milioane tep față de anul precedent. Deși aceste cifre ar putea sugera o presiune asupra resurselor interne, datele nu confirmă direct dacă exporturile au afectat consumul intern. Este necesară o analiză detaliată a fluxurilor de electricitate și a momentelor de realizare a acestor exporturi pentru a înțelege impactul real asupra sistemului.
Structura consumului final energetic a arătat schimbări majore între sectoare, în condițiile unei stagnări generale. Consumul populației a crescut cu 6,5%, iar cel din transporturi cu 2,9%, în timp ce consumul din industrie a scăzut drastic, cu 15,8%. Sectorul agriculturii și silviculturii a înregistrat o scădere a consumului de 21,1%. În total, consumul intern brut de energie a scăzut cu 1,9%, iar consumul pe locuitor a ajuns la 1.569 kg tep, cu 1,8% sub nivelul din 2024.
Evoluția acestor indicatori energetici se încadrează într-un context macroeconomic în care indicatorii de stabilitate sunt monitorizați constant. De exemplu, raportul cerut de PSD și publicat de Ministerul Finanțelor a indicat recent că deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB. Această evoluție a bugetului de stat poate influența capacitatea de investiții în infrastructura energetică necesară pentru a reduce dependența de importuri și pentru a asigura o producție internă mai stabilă.