Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 37,27 miliarde de lei în trimestrul al treilea din anul 2026, reprezentând 1,81% din PIB. Această valoare este aproape dublă față de nivelurile înregistrate în primele două trimestre ale anului, când deficitul a fost de 21,09 miliarde de lei în T1 și 19,94 miliarde de lei în T2. Deși a crescut semnificativ, deficitul rămâne cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru această perioadă.
O componentă majoră a acestei creșteri este reprezentată de plățile efectuate pentru dobânzi, care au înregistrat o majorare de 44,5% față de anul trecut. Statul a plătit 21,26 miliarde de lei în T3, o sumă care a depășit cu 9,2% nivelul estimat inițial. În primele nouă luni ale anului 2026, cheltuielile totale cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că acestea reprezintă 8,4% din totalul cheltuielilor bugetare.
Investițiile au reprezentat un alt motor al creșterii cheltuielilor, însumând 47,81 miliarde de lei în trimestrul al treilea, adică 2,33% din PIB. Această categorie a crescut cu 48,6% față de perioada similară din anul precedent, fiind influențată de proiectele finanțate prin fonduri europene și de termenele de eligibilitate ale PNRR. Plățile pentru proiectele europene au ajuns la 23,81 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 68,6% față de T3 2025.
Veniturile din TVA au susținut bugetul, însumând 118,27 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, reprezentând circa 22,6% din veniturile totale. În T3, încasările nete de TVA au fost de 44,14 miliarde de lei, un avans de 24,4% față de anul trecut. Această performanță a venit într-un context economic marcat de scăderea consumului, comerțul cu amănuntul înregistrând o scădere de 5% în primele opt luni, și de modificarea cotelor de TVA.
În ciuda evoluției deficitului, ținta anuală pentru deficitul bugetar în 2026 este fixată la 6,2% din PIB. După primele nouă luni, deficitul cumulat este de aproximativ 3,8% din PIB, ceea ce oferă un spațiu de manevră de circa 2,4% din PIB pentru trimestrul al patrulea. Ministerul Finanțelor subliniază că atingerea obiectivelor depinde de încasarea unor sume nete de 4,23 miliarde euro din cererile de plată aferente PNRR.
Evoluția deficitului bugetar este strâns legată de capacitatea statului de a gestiona fluxurile de numerar și de a respecta programele de investiții. În România, monitorizarea indicatorilor macroeconomici, precum deficitul și veniturile din economie, este esențială pentru stabilitatea fiscală. În perioada actuală, execuția fondurilor europene și gestionarea dobânzilor la datorie rămân factori critici pentru menținerea echilibrului bugetar conform prognozelor oficiale.