Situația economică a României rămâne sub presiune din cauza deficitului bugetar mare, a inflației persistente și a ratingului aflat la limită, factori care forțează menținerea dobânzilor la niveluri ridicate. Deși execuția bugetară a arătat semne de îmbunătățire prin creșterea veniturilor și scăderea cheltuielilor cu personalul, experții sunt reticenti cu privire la stabilitatea pe termen lung. Riscurile macroeconomice actuale amenință echilibrul financiar al țării, indiferent de posibila intrare a fondurilor europene.
Ministerul Finanțelor estimează că ținta de deficit bugetar de 6,2% pentru anul 2026 poate fi respectată, cu condiția ca ultimele tranșe din PNRR să fie plătite. Ministrul Alexandru Nazare a subliniat că succesul depinde de evaluarea la Comisia Europeană a cererilor de plată nr.5 și nr.6, care însumează un grant de 4,23 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1% din PIB. Această sumă este considerată esențială pentru a compensa necesitățile bugetare până la sfârșitul anului 2026.
Adrian Codîrlașu, președinte CFA România, avertizează că, chiar și dacă peste 90% din banii din PNRR vor intra în buget, pericolul nu a trecut complet. Economistul enumeră trei motive critice: deficitul bugetar care crește costul împrumuturilor, ratingul României aflat la granița dintre Junk și Investment Grade și inflația care nu scade. Aceste elemente acționează împreună pentru a menține dobânzile de credit la un nivel care pune presiune pe întreaga economie.
Inflația reprezintă o altă sursă majoră de îngrijorare, fiind situată mult peste ținta de 2,5% stabilită de BNR. Valentin Tătaru, economist șef la ING Bank, observă că, deși inflația anuală a scăzut de la 10,4% în iunie la 6,6% în septembrie, această evoluție este influențată de efecte de bază favorabile. Inflația de bază, măsurată prin indicele CORE2 ajustat al BNR, a scăzut de la 8,5% la 6,2% în septembrie, dar rămâne la un nivel ridicat.
Pe lângă problemele cu prețurile, România se confruntă cu o scădere a nivelului de trai, salariul mediu net în august fiind de 5.688 de lei, cu o scădere de 2,3% față de iulie. Radu Georgescu a semnalat că România a devenit țara cu cel mai mic salariu net din Uniunea Europeană, fiind depășită de Bulgaria, care are un salariu net de 1.120 de euro. Această evoluție indică o presiune sporită asupra veniturilor reale ale cetățenilor.
În contextul actual, deficitul bugetar a ajuns la 3,81% din PIB după primele nouă luni ale anului, conform datelor raportate anterior. Această evoluție a execuției bugetare reflectă o încercare de consolidare fiscală, însă menținerea unui deficit controlat rămâne o provocare majoră pentru guvern. Stabilizarea indicatorilor macroeconomici va depinde de capacitatea de a gestiona șocurile de preț și de a stimula productivitatea economică fără a amplifica datoria publică.