În cadrul ediției a doua a Concordia Summit 2026, organizat de cea mai mare confederație patronală din România, reprezentanții mediului de afaceri și ai instituțiilor publice au analizat direcții precum finanțarea economiei și reformarea administrației. Dr. Kristine Bago, președinta Comitetului de Audit și Evaluare al Fondului Proprietatea, a subliniat că trecerea de la un labirint birocratic la un model de creștere modern depinde de consolidarea încrederii prin transparență financiară. Aceasta a evidențiat faptul că o piață de capital puternică necesită informații credibile, nu doar estimări.
Dr. Kristine Bago a argumentat că auditul financiar nu trebuie considerat doar un instrument de verificare a trecutului, ci o infrastructură de reziliență pentru companii și investitori. Într-un mediu economic volatil, raportul de audit oferă o bază verificabilă pentru evaluarea riscurilor, fiind esențial atât pentru autoritățile de reglementare, cât și pentru companiile care caută finanțare. Utilizarea unor date financiare asumate reduce spațiul pentru speculații și permite un proces decizional mult mai bine fundamentat în cadrul organizațiilor.
Analiza sa a inclus și rolul tehnologiei, menționând că adoptarea inteligenței artificiale trebuie să fie însoțită de calitatea datelor pentru a evita erorile strategice. Dr. Kristine Bago a invocat principiul „Garbage In, Garbage Out”, subliniind că auditul modern trebuie să valideze fluxurile informaționale pe care se bazează sistemele inteligente. Investițiile în software nu pot genera o creștere reală a productivității fără procese solide de control și date financiare care să asigure integritatea proceselor de decizie.
În ceea ce privește atragerea capitalului privat, Dr. Kristine Bago a punctat importanța guvernanței și a raportărilor de calitate pentru fondurile de private equity și pensii. Aceasta a menționat că utilizarea resurselor din fondurile de pensii, prin mecanisme precum Fondul Robust, impune o responsabilitate ridicată și o evaluare riguroasă a riscurilor. Raportul de audit poate funcționa ca un „pașaport de încredere”, demonstrând investitorilor instituționali că firmele românești au structuri interne capabile să gestioneze capitalul eficient.
Un alt punct central a fost gestionarea deficitului bugetar prin auditul de performanță al banului public, în loc de simpla tăiere a cheltuielilor. Dr. Kristine Bago susține că statul trebuie să identifice risipa și subperformanța instituțională pentru a proteja investițiile de capital care produc efecte economice reale. Această abordare ar permite diferențierea între cheltuielile ineficiente și proiectele care contribuie la dezvoltarea economică, asigurând o alocare mai inteligentă a resurselor publice în cadrul economiei.
Contextul economic actual pune sub semnul întrebării eficiența modelelor de dezvoltare anterioare, în condiții de volatilitate regională. În timp ce discuțiile despre conectivitatea digitală și investițiile europene continuă la nivel internațional, România se confruntă cu necesitatea de a reduce barierelor birocratice pentru a rămâne competitivă. Eficiența proceselor publice și stabilitatea reglementărilor rămân piloni critici pentru atragerea investițiilor străine și pentru consolidarea pieței de capital naționale.