Nivelul de incluziune financiară în România este într-o fază de creștere, deși rămâne sub pragurile europene, în paralel cu un trend ascendent al educației financiare. Reprezentanții sectorului bancar observă o diversificare a modurilor de plasare a banilor, trecând de la conturile curente și depozitele clasice către instrumente precum fondurile de investiții sau fondurile de pensii. Această evoluție reflectă o schimbare de comportament în rândul consumatorilor, care încep să prioritizeze protecția financiară pentru viitor.
Oana Ilaș, director general adjunct retail la Banca Transilvania, susține că sistemul bancar, universitățile, liceele și autoritățile au depus eforturi semnificative pentru îmbunătățirea cunoștințelor financiare. Această activitate a dus la o diversificare a portofoliilor clienților retail. Totodată, Oana Ilaș menționează că oamenii încep să acorde o importanță mai mare asigurărilor de locuință, medicale sau de viață, construind noi obiceiuri de economisire prin crearea unor fonduri de urgență.
În ciuda progresului, există o discrepanță între încrederea românilor în propriile capacități și realitate. Conform datelor Eurobarometru, deși peste 50% dintre oameni au încredere în instinctul lor financiar, doar aproximativ 12% dețin un nivel ridicat de cunoștințe efective. Antoaneta Curteanu, vicepreședinte UniCredit Bank, explică faptul că informarea se face prin trei cercuri: experiența personală imediată, cercul de familie și prieteni, și în ultimul rând, monitorizarea contextului economic general.
Disciplina financiară rămâne un punct critic, deoarece mulți români tind să economisească doar la finalul lunii, moment în care resursele sunt deja consumate. Antoaneta Curteanu recomandă utilizarea transferurilor automate sau a debitului direct în ziua salariului pentru a asigura plasarea sumelor către economii sau investiții. Această lipsă de planificare este accentuată de tendința de a apela la ajutorul familiei sau al prietenilor atunci când apare o presiune financiară neprevăzută.
Roxana Petria, tribe lead payments la ING Bank România, subliniază că doar 40% dintre clienții băncii au economii puse deoparte, existând o concentrare mare de active. În realitate, 20% dintre clienți dețin 80% din activele bancare, ceea ce indică faptul că sumele deținute în restul conturilor sunt mici. Deși există o dorință de consum imediat, se observă un optimism la nivelul generației Z, ceea ce ar putea influența pozitiv indicatorii pe termen lung.
Societatea românească manifestă o polarizare profundă în ceea ce privește gestionarea banilor. În timp ce o parte a populației devine mai sofisticată în investiții, există totodată numeroase familii care se confruntă cu dificultăți în plata datoriilor. Această disparitate face ca media indicatorilor economici să nu reflecte întotdeauna situația reală a fiecărui segment de consumator, evidențiind nevoia de o disciplină financiară mai solidă la nivelul întregii populații.