România traversează o perioadă de criză a creditării, în condițiile în care măsurile aplicate în relația cu creditorii sunt caracterizate ca fiind punitive și ostile, a declarat Florin Dănescu. Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor a oferit aceste detalii luni, în cadrul evenimentului Banking Forum organizat de Financial Intelligence. Conform acestui lider al industriei bancare, există o temere reală legată de capacitatea de finanțare economică a țării.
Florin Dănescu a subliniat că instituțiile de credit suportă o povară fiscală extrem de ridicată, care depășește nivelul înregistrat în alte industrii din România. El a menționat că, din anul 2022, băncile plătesc taxe mai mari decât orice alt sector economic. Această situație este agravată de lipsa de predictibilitate, menționând că, în 2023, industria a propus o contribuție de 1% din cifra de afaceri, dar a fost sancționată cu o taxă de 2%.
Un aspect critic ridicat de președintele ARB este dublarea taxei pe cifra de afacerilor, care a ajuns la 4%, deși inițial era prezentată ca o măsură temporară. Florin Dănescu a explicat că aceste costuri suplimentare sunt transferate direct în procesul de finanțare a economiei. El a criticat faptul că această taxă nu a dispărut după anul stabilit, susținând că statul român ar trebui să evite deciziile bazate pe simpatie.
Nivelul mediu al impozitării în sectorul bancar este de 33%, însă există instituții de credit care ajung să plătească chiar și 70% impozit pe profit. Această presiune fiscală a dus la o scădere a intermediării financiare, care a coborât de la 40 la 22. Florin Dănescu a comparat această cifră cu media europeană, precizând că nivelul din România este de trei ori mai mic decât cel al Europei și de patru ori mai mic în anumite comparații.
În ciuda acestor dificultăți, reprezentantul ARB a precizat că sistemul bancar dispune de lichiditate necesară. El a respins ideea că finanțarea statului ar fi cauza principală a nivelului scăzut de creditare pentru companii și populație. Problema centrală rămâne însă nevoia de finanțare a unei țări care încearcă să prindă din urmă Europa, într-un context în care intermedierea financiară este semnificativ sub standardele continentale.
Sectorul bancar din România joacă un rol esențial în stabilitatea macroeconomică, fiind principalul furnizor de capital pentru dezvoltarea afacerilor și consumul populației. Deciziile privind taxarea excesivă a acestui sector pot influența direct rata de creștere a produsului intern brut și capacitatea de investiții a întregii economii naționale, afectând în ultimă instanță costul creditelor pentru cetățeni.