Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) a emis un avertisment privind posibilitatea unei noi majorări a salariului minim în condițiile actuale de fiscalitate. Reprezentanții patronatelor susțin că, fără o reformă fiscală și fără măsuri de reducere a presiunii economice, această decizie va servi drept instrument de colectare pentru bugetul de stat, în loc să ofere un sprijin real salariaților. Această poziție este luată într-un context în care costurile de funcționare sunt în creștere, iar puterea de cumpărare a cetățenilor este afectată de taxe și prețuri.
Președintele executiv al Federației, Călin Cozma, afirmă că mecanismul fiscal actual transformă orice creștere salarială într-o povară pentru angajatori și într-o oportunitate de colectare pentru autorități. Conform declarațiilor sale, statul ar putea cere resurse într-un mod mai direct, în loc să le pună în sarcina cetățenilor prin mecanisme indirecte. Călin Cozma a menționat că, pentru o sumă de 200 de lei, statul încasează aproape 300 de lei, sugerând că o soluție reală ar fi fost anularea TVA-ului la produsele de bază.
Valentin Șoneriu, președinte FPIOR, a subliniat că necesitatea creșterii veniturilor este evidentă, în special pentru categoriile vulnerabile, însă strategia actuală este deficitară. El a propus implementarea unei politici de zero impozitare pe salariul minim pentru a permite acestor categorii să păstreze mai mulți bani în buzunar. Valentin Șoneriu a semnalat totodată că România este țara cu cea mai mare taxare pe venituri mici din Uniunea Europeană, solicitând o abordare care să nu afecteze bugetul statului.
Impactul economic asupra mediului de afaceri este semnificativ, deoarece aproximativ 700.000 de firme ar fi expuse la presiunea acestor costuri suplimentare. Analizele prezentate de patronate arată că, într-un scenariu de majorare cu 300 de lei, profitul brut anual al unui antreprenor care își asumă riscurile ar putea ajunge la 24.699 de lei. În cazul unei creșteri de 500 de lei, acest profit ar scădea la 23.538 de lei, ceea ce demonstrează dificultatea de a susține creșteri salariale fără măsuri de compensare.
Federația solicită Guvernului să înceapă o analiză reală a efectelor fiscalității asupra companiilor și să deschidă un dialog concret cu partenerii sociali. FPIOR consideră că o politică salarială sustenabilă nu poate fi construită prin decizii unilaterale care transferă costurile către angajatori și angajați. Patronatele cer ca orice discuție despre salariul minim să fie însoțită de măsuri care să protejeze puterea de cumpărare și să permită firmelor să continue să investească și să creeze locuri de muncă.
În România, reglementarea salariului minim este un instrument de politică socială utilizat periodic pentru a ajusta veniturile la nivelul inflației și al costului vieții. Deciziile privind valoarea acestuia sunt luate de Guvern, având un impact direct asupra bugetului de stat prin contribuțiile sociale și asupra costurilor operaționale ale celor peste 700.000 de companii care activează pe piața muncii.