Clasamentul județelor din România în ceea ce privește puterea de cumpărare a locuitorilor a suferit o schimbare semnificativă în anul 2026. Conform datelor furnizate de compania de cercetare de piață NielsenIQ, județul Giurgiu a ocupat poziția de ultimul loc în acest ranking, înlocuind județul Vaslui, care anterior era considerat cel mai sărac din țară. Această evoluție marchează o modificare în dinamica economică a regiunilor românești analizate.
Bucureștiul rămâne în continuare zona cu cea mai mare putere de cumpărare din întreaga țară, menținându-și o poziție de lider absolut. Cu o valoare de 22.941 euro pe cap de locuitor, capitala este singurul județ din România care depășește media europeană. În raport cu media națională, puterea de cumpărare din București este de peste două ori mai mare, evidențiind o disparitate majoră față de restul teritoriului.
Diferența dintre cele mai bogate și cele mai sărace zone ale țării este extrem de pronunțată conform indicatorilor NielsenIQ. În timp ce Bucureștiul înregistrează o putere de cumpărare de 22.941 de euro, Giurgiu se situează la nivelul de 5.816 euro. Această prăpastie economică înseamnă că locuitorii capitalei dispun de de aproape patru ori mai mulți bani de cheltuială comparativ cu cei din județul aflat pe ultimul loc.
Pe lângă București, în clasamentul economic se mai regăsesc alte opt județe care reușesc să depășească media națională a puterii de cumpărare. Județul Alba este menționat ca fiind o regiune care se apropie de acest reper național. Analistul NielsenIQ subliniază faptul că România se remarcă prin concentrarea avuției în orașul capitală, o tendință care este vizibilă și în alte state, dar care în România este deosebit de accentuată.
Situația economică a județelor românești reflectă o distribuție neuniformă a resurselor și a veniturilor disponibile pentru consum. În timp ce anumite regiuni depășesc standardele europene, alte zone precum Giurgiu rămân semnificativ sub aceste niveluri. Această structură evidențiază dificultățile de dezvoltare economică în anumite zone ale țării, în contrast direct cu performanța economică observată în zona metropolitană a capitalei.
Disparitățile economice dintre județele României sunt adesea corelate cu nivelul profitabilității firmelor și cu distribuția activității comerciale. În contextul în care un sfert dintre companiile românești funcționează în pierdere, capacitatea de consum a populației variază în funcție de marjele de profit și de densitatea companiilor din fiecare regiune, influențând direct puterea de cumpărare raportată la nivel local.