Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (IMM România), a anunțat că va solicita în cadrul Consiliului Național Tripartit menținerea salariului minim pe economie la nivelul actual pe tot parcursul anului 2027. Această propunere vine într-un context de presiune economică majoră, în care sectorul de mici întreprinderi se confruntă cu creșteri semnificative ale costurilor cu energia și combustibilii. Reprezentantul patronatului susține că orice majorare salarială trebuie discutată simultan cu măsuri de relansare economică și reducerea fiscalității pe muncă.
Argumentul principal vizează situația extrem de precară a microîntreprinderilor, care reprezintă 98% din companiile din țară. Conform datelor prezentate de Florin Jianu, 84,4% dintre acestea au un singur angajat, având o cifră medie de afaceri de 164.754 lei și un profit brut anual mediu de doar 28.818 lei. În cazul unei majorări a salariului minim cu 500 de lei, costurile suplimentare ar fi de 4.175 lei pe an, ceea ce ar lăsa un profit brut de 23.538 lei. După plata impozitelor, venitul net lunar al antreprenorului ar putea coborî la aproximativ 1.900 de lei.
Florin Jianu a criticat modul în care este gestionată povara fiscală, afirmând că statul este principalul beneficiar al măriremilor salariale. La o creștere de 300 de lei a salariului minim brut, statul ar prelua 68% din această sumă, adică 212 lei, în timp ce angajatul ar primi doar 100 de lei din cauza modificării pragurilor de deduceri personale. Patronatul solicită Guvernului o analiză comparativă și o abordare fiscală diferențiată, propunând, de asemenea, creșterea sumei neimpozabile de la 200 la 400 de lei pentru a sprijini competitivitatea.
Pe lângă problema salariului minim, reprezentanții IMM România au subliniat necesitatea unor măsuri pentru industria prelucrătoare, care suferă din cauza costurilor ridicate. Felix Căprariu, președintele IMM București-Ilfov, a propus crearea unui program național multianual pentru eficiență energetică, numit „IMM Energie Rezilientă”. Acest program ar include granturi de până la 90.000 de euro și finanțări de până la 500.000 de euro pentru producție. Obiectivul este ca firmele mici să poată investi în tehnologii și autoconsum pentru a absorbi creșterile tarifare la energie.
Situația economică generală este marcată de o scădere a activității în sectorul de mici întreprinderi. În primele opt luni ale anului, peste 125.000 de firme s-au închis, în timp ce șomajul este în creștere, cu o estimare de 100.000 de locuri de muncă pierdute în acest an. De asemenea, barometrul european indică faptul că cifra de afaceri a IMM-urilor a scăzut cu 5,4%, iar comenzile și investițiile au înregistrat deteriorări, ceea ce accentuează nevoia de stabilitate legislativă și fiscală.
În România, sectorul microîntreprinderilor este pilonul central al economiei, cu peste 696.951 de unități de producție înregistrate. Aceste entități operează adesea cu marje de profit extrem de înguste, fiind vulnerabile la orice schimbare legislativă sau creștere a costurilor operaționale. Din cauza acestui profil de risc, deciziile privind salariul minim și taxele pe muncă au un impact direct și imediat asupra supraviețuirii acestor afaceri mici și mijlocii.