O inițiativă parlamentară care vizează înghețarea accizei la bere pentru anii 2027 și 2028 a generat discuții intense în mediul de afaceri. Propunerea este motivată de scăderea consumului și de diminuarea puterii de cumpărare a cetățenilor. Totuși, caracterul selectiv al acestei măsuri ridică semne de întrebare, deoarece autoritățile nu aplică aceeași logică pentru alte produse accizabile, precum carburanții, energia sau băuturile răcoritoare, ceea ce poate fi interpretat ca o favoare acordată unei singure industrii.
Datele privind execuția bugetară indică faptul că modelul de creștere continuă a accizelor a ajuns la un prag critic. La începutul acestui an, aproape toate taxele au crescut cu aproximativ 10%, incluzând vinul, alcoolul, berea și băuturile cu zahăr. În primele nouă luni, statul a încasat 36,55 miliarde de lei din accize, o creștere de doar 2,4% față de anul precedent, în condiții în care inflația a fost de 6,6%. Această discrepanță arată că majorările de taxe duc la scăderea încasărilor în termeni reali.
Situația este critică în cazul țigărilor, unde acciza a crescut cu peste 20% față de 2023, ajungând la aproape 719 lei pentru 1.000 de țigări. În ciuda acestei creșteri masive, încasările au urmat o traiectorie mult mai lentă, crescând doar cu circa 8% la nivelul de aproximativ 18,2 miliarde de lei în 2025. Diferența de venituri pare să fie absorbită de piața neagră și de contrabandiști, în timp ce singurele accize care cresc rapid sunt cele la carburanți, cu 6,6%.
Sistemul de taxare pare să fie marcat de arbitrarism, exemplificat prin acciza pe zahăr introdusă în 2024. Această taxă vizează exclusiv băuturile răcoritoare, deși alte produse cu conținut ridicat de zahăr, precum dulciurile sau biscuiții, nu sunt taxate. În 2026, taxa pe băuturile cu peste 8 grame de zahăr la 100 ml a ajuns la 72,6 lei pe hectolitru, în timp ce TVA-ul pentru aceste produse a urcat de la 9% la 21% în doar trei ani. Românii au reacționat prin consum mai redus.
Impactul acestor taxe se transmite în întreaga economie, deoarece accizele reprezintă costuri care cresc prețurile la transport și alimente. O nouă indexare a taxelor la începutul anului ar putea genera un șoc inflaționist, într-un context în care salariul real scade și BNR nu poate reduce dobânzile. Deși o indexare de 6-7% ar putea aduce teoretic 3 miliarde de lei suplimentare la buget, realitatea economică arată că o parte din această sumă se pierde prin scăderea consumului și evaziune.
În contextul economic actual, gestionarea fiscală este esențială pentru stabilitatea prețurilor. România se confruntă cu o inflație care afectează direct capacitatea de consum a populației, iar deciziile privind taxarea produselor de bază au repercursiuni directe asupra costului vieții. Guvernul trebuie să decidă dacă va continua creșterea taxelor pe consum sau dacă va opta pentru o perioadă de stabilitate fiscală pentru a sprijini economia reală și puterea de cumpărare a cetățenilor.