În România, nivelul de studii superioare în rândul tinerilor este semnificativ sub media europeană, însă piața muncii oferă oportunități financiare pentru cei cu calificări practice. Deși lipsa unei diplome poate fi compensată prin experiență în anumite domenii, mulți profesioniști manifestă îngrijorări privind stabilitatea carierei lor viitoare.
Datele Eurostat din septembrie 2026 relevă faptul că doar 23,1 la sută dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au absolvit studii superioare. Această cifră este mult sub media europeană de 44,8 la sută raportată la anul 2025. În România, rata de ocupare pentru persoanele cu studii superioare este de 92 la sută, depășind media de 87 la sută a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Există meserii care permit obținerea unor venituri consistente fără absolvirea unei facultăți. Un sudor poate câștiga un salariu net de 8.000 de lei, la care se adaugă venituri din muncă suplimentară, în timp ce un bucătar încasează aproximativ 6.000 de lei pe lună. În domeniul transporturilor, un manager cu 12 ani de experiență poate obține peste 10.000 de lei, susținând că experiența contează mai mult decât diploma.
Domeniul creativ și cel tehnic oferă, de asemenea, posibilități financiare ridicate. Un specialist în producție video poate câștiga între 10.000 și 20.000 de lei lunar, în funcție de proiecte. Un electrician din Prahova a menționat că poate câștiga chiar 6.000 de lei pe săptămână. Totuși, un programator cu un venit de 9.000 de lei exprimă temeri că schimbările din IT ar putea limita capacitatea de a găsi noi proiecte fără o pregătire academică suplimentară.
Regretul de a nu fi terminat studiile este prezent la mulți angajați cu venituri mari. Un inginer de date care câștigă 17.000 de lei net a decis să se întoarcă la facultate la vârsta de 33 de ani. Un ospătar pe nave fluviale, cu un venit de aproximativ 2.500 de euro plus bacșiș, evită să își facă o carieră în acest sector din cauza izolării și a incertitudinii legate de viitorul profesional.
Nivelul scăzut al educației superioare în România este influențat de factori precum abandonul școlar timpuriu, dificultățile financiare și emigrația. Comisia Europeană indică faptul că aceste probleme afectează în special tinerii din mediile defavorizate, care au acces limitat la centrele universitare. Această evoluție contribuie la faptul că România rămâne în urma obiectivelor strategice ale Spațiului european al educației pentru anul 2030.