Indicatorul PMI pentru industria prelucrătoare din România a înregistrat o scădere în luna octombrie, coborând la nivelul de 48,7 puncte. Această evoluție marchează întreruperea unei perioade de trei luni consecutive de expansiune, după ce în luna septembrie indicele se situa la 48,7 puncte. Scăderea indică faptul că sectorul industrial a intrat într-o fază de contracție, fiind influențat direct de o activitate economică mai slabă pe parcursul lunii.
Principalele cauze ale acestei scăderi sunt atribuite reducerii volumului de comenzi noi și a nivelului de producție. Comenzile noi la export s-au contractat în octombrie pentru a cincea oară în ultimele șase luni, înregistrând cea mai pronunțată scădere din iunie încoace. Managerii de achiziții au raportat că cererea redusă, presiunile inflaționiste, incertitudinea de piață și bugetele limitate ale clienților au afectat negativ activitatea industrială din țară.
În ceea ce privește prognozele, indicele privind producția viitoare a coborât la cel mai scăzut nivel de la începutul sondajului. Această scădere reflectă îngrijorările crescute legate de incertitudinea politică, de presiunile inflaționiste și de scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor. Totodată, durata de livrare a furnizorilor a crescut în cel mai rapid ritm din iunie până în prezent, din cauza penuriei de stocuri și a limitărilor de personal la nivelul furnizorilor.
Deși ocuparea forței de muncă a continuat o îmbunătățire modestă pentru a treia lună consecutivă, costurile de producție au înregistrat o nouă creștere semnificativă. Aproximativ 14% dintre companii au raportat costuri mai mari, invocând prețurile ridicate la energie, combustibil, transport, materii prime și produse derivate din petrol. Evoluțiile cursului de schimb față de euro au contribuit, de asemenea, la aceste presiuni asupra costurilor de funcționare ale firmelor.
Stocurile de materiale achiziționate au scăzut pentru a zecea lună consecutiv, ritmul de diminuare accelerând la un nivel moderat. Companiile au utilizat stocurile existente pentru a compensa întârzierile în livrări și lipsa anumitor intrări în procesul de producție, încercând totodată să protejeze fluxul de numerar. Transmiterea acestor costuri mai mari către prețurile produselor finite a rămas parțială, deși indicele aferent a înregistrat o creștere ușor mai accelerată față de septembrie.
Contextul economic actual este marcat de presiuni asupra piețelor energetice cauzate de conflictele din Ucraina și Iran, ceea ce majorază costurile pentru ramurile industriale mari consumatoare de energie. Se estimează că anul 2026 ar putea marca al patrulea an consecutiv de contracție a producției industriale în România. Deși există măsuri fiscale de sprijin în Germania și cheltuieli în industria de apărare în UE, redresarea industrială europeană ar putea fi una inegală.