Președintele IMM România, Jianu, a anunțat că organizația va solicita ferm Guvernului menținerea nivelului actual al salariului minim pe economie pentru anul 2027. Această poziție vine într-un context în care situația economică este descrisă drept precară și teribilă, contrar unei imagini de creștere care pare să prevaleze în deciziile politice. Jianu susține că o majorare a salariului minim ar putea duce la o adâncire a crizei actuale și la o extragere suplimentară de fonduri din mediul privat către stat.
Reprezentantul IMM România critică modul în care sunt luate deciziile privind salariul minim, comparându-le cu o licitație în care se propun sume de 5.000, 6.000 sau 7.000 de lei fără nicio bază economică. El subliniază că majorările nu trebuie făcute „din pix”, indiferent de productivitate sau de indicatorii macroeconomici. Conform lui Jianu, deciziile actuale ignoră faptul că productivitatea a scăzut din cauza costurilor uriașe și că s-au pierdut deja locuri de muncă, ignorând formula legăturii cu salariul mediu.
Analiza prezentată de IMM România arată un impact limitat asupra veniturilor angajaților în cazul unei majorări de 300 de lei a salariului minim brut, de la 4.325 la 4.625 de lei. În acest scenariu, salariul net ar crește cu doar 100 de lei, în timp ce costul total pentru angajator ar crește cu 311 lei lunar. Dacă pragul de cost ajunge la 4.729 de lei, statul ar colecta 212 lei din diferența de 300 de lei, reprezentând 68% din această sumă, din cauza modificării deducerilor personale.
Pentru a îmbunătăți veniturile nete ale oamenilor, Jianu propune trei soluții alternative: reducerea impozitării pe forța de muncă, creșterea sumei deductibile de la 200 de lei la 400 de lei sau implementarea unei impozitări diferențiate pentru salariile minime. El solicită un dialog real cu partenerii sociali și o analiză comparativă din partea Guvernului. Obiectivul trebuie să fie simultan creșterea netului, menținerea competitivității companiilor și asigurarea unui sistem fiscal predictibil pentru bugetul de stat.
Riscul de închidere a companiilor și de pierdere a locurilor de muncă este unul critic, în condițiile în care peste 125.000 de firme s-au închis în primele 8 luni ale anului. Jianu estimează că în acest an se pot pierde aproximativ 100.000 de locuri de muncă. Organizația va prezenta aceste analize de impact Guvernului și va aborda subiectul în cadrul unei întâlniri programate miercuri cu ministrul Muncii, pentru a expune poziția oficială a patronatului.
Deciziile privind politica fiscală și salariile au un impact direct asupra stabilității economice și a capacității de investiție a companiilor din România. În contextul actual, gestionarea corectă a costurilor cu forța de muncă este esențială pentru a preveni un val de falimente. Guvernul trebuie să echilibreze nevoia de creștere a veniturilor cetățenilor cu necesitatea de a menține un mediu de afaceri sustenabil și predictibil pentru sectorul privat.