Deputata USR Cristina Prună a semnalat, miercuri, 4 noiembrie, că procesul de majorare a salariului minim brut aduce beneficii bugetului de stat mult mai mari decât celor angajaților. Conform afirmațiilor sale, beneficiul obținut de stat ar fi aproape dublu față de cel încasat de persoana plătită cu salariul minim. Această situație apare în contextul propunerii de creștere a salariului minim brut la nivelul de 4.652 de lei.
Cristina Prună, care ocupă funcția de vicepreședintă a Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, subliniază că această majorare funcționează ca o creștere mascată a taxelor. Din fiecare 339 de lei pe care un angajator îi plătește suplimentar, doar 116 lei ajung efectiv la salariat, restul fiind colectat de stat. Deputata menționează că această dinamică este rezultatul unui model economic greșit, perpetuat de guvernele României de ani de zile.
Un factor determinant în acest calcul este expirarea facilității fiscale care permitea ca 200 de lei din salariul minim să fie netaxabili, prevăzută pentru data de 31 decembrie 2026. În prezent, aproximativ 1,7 milioane de salariați din România, ceea ce reprezintă aproape o treime din totalul forței de muncă, câștigă cu cel mult 5% peste salariul minim. Guvernele au ales să majoreze salariul brut fără a reduce povara fiscală asupra veniturilor.
Pentru a rezolva această problemă, deputata propune lăsarea de mai mulți bani în buzunarele celor care muncesc, fără a impune costuri suplimentare angajatorilor. Ea a menționat existența unui proiect legislativ depus încă din anul 2022, care ar putea fi votat și aplicat începând cu anul viitor. Conform comunicatului, soluția necesară este reducerea taxelor, nu creșterea lor, pentru a asigura salarii nete mai mari pentru români.
Situația este agravată de faptul că România se află printre statele europene care aplică o povară fiscală ridicată asupra salariilor mici. Un raport al Comisiei Europene, publicat în 2026, a evidențiat impactul negativ pe care taxarea muncii îl are asupra riscului de sărăcie în rândul persoanelor care au locuri de muncă. Această presiune fiscală afectează direct capacitatea de consum a celor cu venituri mici.
Contextul economic actual este marcat de diverse măsuri de suport pentru populație, însă acestea vizează alte segmente sociale. De exemplu, există propuneri privind stimulente pentru părinții care se întorc la muncă, oferindu-le un stimulent egal cu indemnizația pentru creșterea copilului. Totodată, se discută și despre posibila majorare a numărului de zile de concediu de odihnă pentru directorii de școli și inspectorii școlari.