Deficitul bugetului general consolidat a înregistrat o scădere la nivelul de 3,81% din PIB în primele nouă luni ale anului 2026, conform datelor oficiale. Această cifră reprezintă o evoluție pozitivă față de pragul de 5,31% din PIB raportat în perioada echivalentă din anul 2025. Raportul privind execuția bugetară, publicat de Ministerul Finanțelor, indică faptul că pe trimestrul al treilea deficitul s-a situat la 1,81% din PIB, ceea ce înseamnă 37,27 miliarde de lei.
Analiza detaliată a execuției arată că soldul negativ a scăzut cu 24,17 miliarde de lei în primele nouă luni, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Această diminuare reprezintă o reducere de 1,5 puncte procentuale din produsul intern brut. Deși deficitul trimestrial a fost de 37,27 miliarde de lei, acesta a rămas cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul care fusese programat inițial de autorități.
Veniturile bugetului general consolidat au cunoscut o creștere de 15,2%, ajungând la 180,17 miliarde de lei, depășind astfel programul cu 0,4%. În acest context, încasările din taxa pe valoarea adăugată au reprezentat 44,14 miliarde de lei, înregistrând un avans de 24,4%, influențat de majorarea cotei standard de la 19% la 21%. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au avansat cu 44,5%, atingând 21,26 miliarde de lei, pe fondul dezechilibrelor acumulate în anii precedenți.
Investițiile publice au cunoscut o expansiune majoră, însumând 47,81 miliarde de lei în trimestrul al treilea, ceea ce reprezintă 2,33% din PIB. Această sumă este cu 48,6% mai mare, respectiv cu 15,6 miliarde de lei, față de nivelul de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) înregistrat în perioada iulie-septembrie 2025. Pe întregul interval de nouă luni, investițiile publice au totalizat 107,77 miliarde de lei, fondurile europene asigurând 65,6% din această valoare totală.
Ținta anuală de deficit, stabilită la 6,2% din PIB sau 130,3 miliarde de lei, rămâne neschimbată după prima rectificare bugetară de la 30 octombrie 2026. Ministerul Finanțelor precizează că această decizie a fost luată fără majorarea cheltuielilor totale, prin redistribuiri interne către sectoare precum sănătatea, pensiile, dobânzile și arieratele locale. Atingerea acestui obiectiv depinde însă de încasarea granturilor din PNRR, în special cererile de plată numărul cinci și numărul șase, care însumează 4,23 miliarde de euro.
„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Monitorizarea deficitului bugetar este un proces continuu în cadrul cadrului fiscal european, unde țින්tele de consolidare fiscală sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică. În România, gestionarea acestor indicatori influențează direct capacitatea de finanțare a investițiilor publice și nivelul datoriei de stat, fiind supusă validărilor periodice din partea instituțiilor europene pentru asigurarea conformității cu normele de bugetare.