Pensionarea anticipată a femeilor, o măsură utilizată în anumite sisteme pentru a compensa responsabilitățile de îngrijire a familiei, poate duce la scăderea veniturilor acestora la bătrânețe. Avertizarea a fost lansată de OECD în raportul Pensions at a Glance 2025. Subiectul a fost analizat marți, 3 noiembrie 2026, în cadrul unei audieri organizate la Parlamentul European, unde experții au discutat despre modul în care regulile de pensionare pot influența inegalitățile acumulate pe parcursul carierei profesionale.
Analiza indică faptul că o vârstă de pensionare mai mică pentru femei poate compromite drepturile de pensie acumulate. Raportul OECD nu propune o vârstă unică de pensionare în cadrul Uniunii Europene, ci analizează efectele regulilor naționale specifice. Miza principală este evitarea situațiilor în care un avantaj imediat de retragere din forța de muncă se transformă într-o protecție financiară mai slabă pe termen lung pentru femeile pensionare.
Datele Eurostat din 2024 arată că pensia medie brută a femeilor de cel puțin 65 de ani în UE este cu 24,5% mai mică decât cea a bărbaților. La nivelul OECD, media este de aproximativ 23%. Diferențele sunt marcante în anumite țări, cum ar fi Malta, unde decalajul este de 40,3%, sau în Țările de Jos, unde acesta ajunge la 36,3%. În schimb, în Estonia, diferența este de doar 5,6%.
În modelul simulat de OECD pentru o mamă cu doi copii, o pauză profesională de cinci ani reduce pensia cu aproximativ 5% față de o femeie cu o carieră completă. Această pauză reprezintă circa 11% din o carieră medie de 44 de ani. Deși sistemele de pensii obligatorii reușesc să atenueze aproximativ jumătate din efectul acestei întreruperi, factori precum numărul de ore lucrate și salariile rămân determinanți.
Principala cauză a acestui decalaj este diferența de câștiguri acumulate pe parcursul vieții profesionale. În 2023, cariera medie a femeilor în cadrul OECD a fost de aproximativ 34 de ani, cu aproape șase ani mai scurtă decât cea a bărbaților. De asemenea, femeile ocupate au lucrat cu circa 5,1 ore mai puțin pe săptămână, iar diferența de remunerare orară a fost de aproximativ 11% față de bărbați.
Pensiile de urmaș reprezintă o altă formă de protecție, reducând, în medie, cu aproximativ o treime decalajul din sistemele obligatorii legate de venituri. Femeile reprezintă, în medie, 88% dintre beneficiarii acestor prestații în țările analizate. Parlamentul European a cerut deja, prin rezoluția din martie 2026, un plan de acțiune pentru reducerea diferențelor salariale și de pensie, însă stabilirea vârstelor rămâne în responsabilitatea statelor membre.