Pensia medie pentru limită de vârstă din sistemul de asigurări sociale de stat a ajuns la 3.168 lei în luna septembrie 2026, conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Deși suma încasată de beneficiari a crescut cu 0,3% în termeni nominali față de aceeași perioadă de anul trecut, puterea de cumpărare a acestora a scăzut semnificativ. Această evoluție negativă a pensionarilor este rezultatul unei inflații anuale de 6,61%, care a erodat valoarea reală a veniturilor.
Scăderea pensiei reale de -5,92% în septembrie 2026 marchează o schimbare drastică față de situația din august 2025, când puterea de cumpărare era cu 12% mai mare. Această tendă de declin a început să se instaleze în al doilea trimestru al anului 2026, când indicatorul negativ a atins -9,4%. Contextul economic actual este marcat de absența indexării anuale a pensiilor, o măsură luată pentru a ajusta deficitul bugetar și pentru a controla creșterea datoriei publice.
Sistemul de asigurări sociale de stat plătește lunar aproximativ 12,9 miliarde lei către circa 3,68 milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare. Aceștia reprezintă aproximativ patru cincimi din totalul persoanelor care primesc pensii lunare. În ceea ce privește restul categorielor, media totală a plăților în sistem a fost de 2.821 lei lunar, ceea ce înseamnă un avans nominal de 0,30%, dar o scădere reală de -5,97%.
Analiza datelor CNPP relevă și o disparitate de gen tot mai pronunțată la vârsta a treia. Pensia medie pentru femei a fost de 2.625 lei, reprezentând doar 68% din suma medie încasată de bărbați, care au beneficiat de 3.856 lei. Această diferență este în creștere față de perioada de dinaintea recalculării din 2024, când raportul era de aproximativ trei sferturi. Disparitatea este accentuată de faptul că proporția salariului mediu net la bărbați este semnificativ mai mare decât la femei.
Din punct de vedere teritorial, cele mai mari valori ale pensiilor s-au înregistrat în municipiul București, cu un segment de 4.140 lei în Sectorul 1, urmat de județele Hunedoara și Brașov. La polul opus se află județele Vrancea, Vaslui și Giurgiu, care au înregistrat cele mai mici sume. În ceea ce privește structura beneficiarilor, urmașii reprezintă 9,7% din total, în timp ce persoanele încadrate în clase de invaliditate constituie 8,5% din numărul celor care primesc pensii.
Cheltuielile statului pentru pensii reprezintă 0,63% din PIB pentru o singură lună, sumă care se ridică la 12,9 miliarde lei. Dacă raportăm acest cost la prognoza economică oficială de 2.056 miliarde lei pentru anul în curs, plățile pentru pensii vor reprezenta aproximativ 7,5% din totalul produsului intern brut. Această pondere reflectă impactul masiv al sistemului de asigurări sociale asupra bugetului de stat și a economiei naționale.