Guvernul condus de Luca Niculescu își asumă ca prioritate adoptarea bugetului pentru anul 2027, însă procesul legislativ se anunță a fi unul extrem de dificil. Executivul trebuie să gestioneze limitele deficitului bugetar și costurile ridicate de finanțare, în condițiile în care proiectul beneficiază momentan doar de sprijinul PSD. Pentru a evita blocajul parlamentar, surse guvernamentale indică faptul că soluția ar putea fi asumarea răspunderii prin procedura prevăzută de Constituția României.
În ceea ce privește veniturile cetățenilor, Guvernul plănuiește o majorare consistentă a pensiilor, însă decizia finală depinde de datele financiare estimate pentru jumătatea lunii noiembrie. Totodată, momentul aplicării noii valori a salariului minim nu este încă stabilit, urmând ca Consiliul Național Tripartit să decidă dacă intrarea în vigoare va avea loc la 1 ianuarie 2027 sau în timpul verii. Discuțiile despre legea salarizării unitare vor începe abia la începutul anului viitor.
Sprijinul politic pentru bugetul din 2027 este condiționat de diverse cereri, PSD solicitând un memorandum care să garanteze că taxele și impozitele nu vor crește. Partidul cere, de asemenea, indexarea pensiilor, inclusiv a celor militare, și eliminarea CASS pentru anumite categorii, precum mamele sau veteranii. PNL a impus condiția respectării unei ținte de deficit de maximum 5,3% din PIB, promițând în schimb că nu va iniția moțiuni de cenzură până la 1 martie 2027.
Presiunea asupra bugetului este accentuată de necesitatea de a respecta traiectoria fiscală agreată cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2030. Programul de guvernare al lui Luca Niculescu prevede un deficit de 5,2% din PIB pentru anul 2027, ceea ce lasă un spațiu limitat pentru cheltuieli noi. Guvernul a menționat că planul structural urmărește menținerea cheltuielilor nete într-un interval de creștere anuală controlat, conform recomandărilor primite de la Bruxelles.
Situația finanțelor publice este agravată de faptul că datoria publică a depășit pragul de 60,1% din PIB în primul trimestru al anului 2026. Conform Legii responsabilității fiscal-bugetare 69/2010, acest nivel declanșează mecanisme de intervenție, inclusiv înghețarea cheltuielilor de asistență socială și salariale. Consiliul Fiscal avertizează că, deși ritmul de creștere al datoriei a fost atenuat în 2025, măsurile de consolidare actuale nu sunt suficiente pentru stabilizarea stării de insolvență.
Costurile cu dobânzile au reprezentat o povară majoră pentru buget, crescând cu aproape 14,2 miliarde de lei în anul 2025, o majorare de 39,2% față de perioada precedentă. Ponderea dobânzilor în PIB a urcat de la 2,1% în 2024 la 2,6% în 2025, în timp ce dobânda medie plătită pentru datoria publică a crescut de la 3,8% la 4,5%. Această evoluție este cauzată de creșterea stocului de datorie și de menținerea randamentelor suverane la niveluri ridicate.