Datele recente publicate de Eurostat arată o realitate economică fragmentată în Uniunea Europeană în prima jumătate a anului 2026. Deși prețul mediu al gazelor naturale pentru gospodării a scăzut cu 10,2%, ajungând la 0,11 euro pe kWh, prețul energiei electrice a înregistrat o scădere mult mai modestă, de doar 2,2%, la nivelul mediu european. Această evoluție contrastantă indică faptul că scăderea costurilor la nivel de piață angro nu se traduce automat într-o reducere similară a facturilor pentru consumatorii finali din toate statele membre.
România se află în centrul acestor variații negative, fiind țara cu cea mai mare creștere a prețurilor la energia electrică pentru gospodării, cu un salt de 51,9% față de anul precedent. După România, Irlanda și Finlanda urmează cu creșteri de 19,8% și 18,4%. În opoziție, Danemarca și Luxemburg au înregistrat scăderi semnificative ale costurilor, de 31,7% și 24,1%. De asemenea, prețurile la gaze au crescut în România, Croația și Slovacia, în timp ce în Bulgaria, Grecia și Spania s-au observat scăderi.
Analiza costurilor în funcție de puterea de cumpăringă oferă o imagine și mai severă asupra impactului asupra bugetelor familiare. Ajustarea prețurilor în raport cu nivelul de venituri plasă România, Polonia și Cehia printre statele în care gospodăriile se confruntă cu cea mai mare povară relativă a consumului de energie. Deși prețul nominal în Ungaria este cel mai mic, de doar 0,11 euro pe kWh pentru electricitate, indicatorul de putere de cumpărare este esențial pentru a înțelege cât de greu este de achitat factura în funcție de contextul economic local.
Un factor determinant în aceste diferențe este retragerea treptată a măsurilor de sprijin guvernamentale implementate în timpul crizei energetice. România a eliminat plafonarea prețurilor la energia electrică pentru gospodării și companii în iunie 2025, fapt ce a expus consumatorii la prețurile pieței în semestrul actual. În prezent, taxele și alte impuneri reprezintă o parte majoră din facturile finale, constituind 28,4% din prețul energiei electrice și 32,1% din prețul gazelor naturale pentru gospodării, după ce guvernele au reintrodus aceste taxe după perioada de subvenții.
Mixul energetic al fiecărei țări influențează direct vulnerabilitatea la volatilitatea prețurilor gazelor. Sursele regenerabile au reprezentat 44% din producția de energie electrică în UE în prima jumătate a anului 2026, oferind economii estimate la 29 de miliarde de euro. Totuși, dependența de gaze rămâne mare în anumite regiuni; de exemplu, centralele de gaz au stabilit prețul angro în 66% din cazurile din Italia și în 55% din cele din Cehia, spre deosebire de Spania, unde această pondere este de doar 9%.
Contextul actual al aprovizionării rămâne fragil din cauza tensiunilor geopolitice care afectează piețele internaționale. În România, prețul gazelor naturale rămâne reglementat până la 31 martie 2027, însă importurile și rezervele limitate de stocare pot influența stabilitatea costurilor. Tensiunile din Orientul Mijlociu și concurența pentru gazele naturale lichefiate între Europa și Asia adaugă presiune asupra securității energetice, menținând riscul de fluctuații majore pentru consumatorii europeni pe parcursul sezonului de iarnă.