După decesul titularului unui cont bancar, membrii familiei nu pot retrage automat economiile, indiferent dacă dețin cardul sau o împuternicire prealabilă. Banii aflați în instituțiile financiare intră automat în patrimoniul succesoral, iar accesul la aceste sume este condiționat strict de respectarea procedurilor legale și de prezentarea documentelor succesorale specifice. Această regulă se aplică indiferent de gradul de rudenie al persoanelor care doresc să acceseze fondurile.
Instituțiile bancare trebuie informate oficial despre deces prin prezentarea certificatului de deces, moment în care banca blochează toate operațiunile obișnuite efectuate pe contul respectiv. După această etapă, sumele pot fi eliberate doar persoanelor care dovedesc oficial că au drepturi asupra patrimoniului, fie prin testament, fie prin lege. Simpla calitate de soț, copil sau părinte al defunctului nu este suficientă pentru a permite retragerea banilor de la ghișeu sau prin alte metode.
O problemă frecventă apare în cazul existenței unei împuterniciri bancare acordate în timpul vieții, însă acest document își pierde validitatea imediat după moartea mandantului. Conform articolului 2.030 din Codul civil, mandatul încetează prin decesul persoanei, ceea ce înseamnă că posesia codului PIN sau a cardului nu oferă drept de utilizare a banilor. Dacă persoana împuternicită este și moștenitor, ea va putea solicita accesul la fonduri doar în calitate de succesor, parcurgând întreaga procedură legală.
Pentru recuperarea efectivă a banilor, moștenitorii trebuie să parcurgă procedura succesorală la notar și să obțină certificatul de moștenitor, care stabilește exact persoanele îndreptățite. Pe lângă acest document, băncii pot solicita acte de identitate suplimentare pentru a finaliza tranzacțiile. În situațiile în care apar neînțelegeri între rude privind distribuirea activelor, drepturile fiecăruia pot fi stabilite ulterior prin intermediul unei hotărâri judecătorești, până la efectuarea partajului final.
În ceea ce privește transparența, moștenitorii au dreptul de a afla soldul contului la data decesului și tranzacțiile efectuate după acest eveniment, conform Deciziei nr. 9 din 20 mai 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Totuși, pentru a obține detalii protejate de secretul bancar despre perioada anterioară decesului, familia trebuie să justifice scopul solicitării. Până la finalizarea partajului, Codul civil, la articolul 2.187, îi consideră pe toți moștenitorii drept titulari coindivizari ai contului.
În cadrul sistemului juridic românesc, gestionarea patrimoniului după deces este reglementată strict pentru a proteja drepturile tuturor succesorilor și pentru a preveni utilizarea neautorizată a fondurilor. Procedurile de succesiune implică o colaborare între notar, instituția bancară și moștenitori, asigurând că transferul de proprietate asupra activelor financiare se face conform legii. Această structură juridică previne conflictele și garantează că sumele de bani ajung la persoanele care au dreptul legal de a le deține.