Procesul de recrutare a personalului în România a suferit o încetinire semnificativă în cursul anului 2026, conform datelor recente. Raportul intitulat „Perspectivele Angajării de Forță de Muncă”, elaborat de ManpowerGroup, indică faptul că 32% dintre angajatorii din țară au observat o creștere a timpului necesar pentru finalizarea proceselor de angajare față de anul precedent. Această tendință reflectă dificultățile pe care companiile le întâmpină în gestionarea nevoilor de personal.
Analiza cifrelor oferite de ManpowerGroup arată o fragmentare în percepția companiilor din piață. În timp ce o parte majoritară de 45% dintre angajatori susțin că durata proceselor de recrutare a rămas neschimbată, există și un segment de 21% care declară că procesul a devenit mai rapid. În plus, un procent de 2% dintre reprezentanții companiilor nu a putut oferi un răspuns cert cu privire la modificările survenute față de perioada anului 2025.
Principalele obstacole care împiedică reducerea timpului de recrutare sunt legate de calitatea forței de muncă disponibile. Raportul evidențiază faptul că, în ciuda progreselor tehnologice în domeniul inteligenței artificiale, angajatorii se confruntă cu o lipsă acută de candidați calificați pe piața locală. Această problemă este identificată ca fiind factorul principal care determină încetinirea ritmului de ocupare a posturilor vacante în cadrul organizațiilor.
Pe lângă lipsa candidaților calificați, companiile raportează și alte dificultăți structurale în procesul de selecție. Pe a doua poziție în lista problemelor se află deficitul de persoane care dețin abilitățile specifice necesare pentru funcțiile deschise. De asemenea, raportul menționează o nepotrivire constantă între așteptările pe care le au candidații și cerințele concrete impuse de posturile disponibile pe piața muncii din România.
Situația pieței muncii este marcată de o discrepanță între oferta de talente și nevoile de specializare ale companiilor. Această problemă de calificare afectează eficiența operațională a multor organizații, forțându-le să mențină posturi deschise pentru perioade prelungite. Lipsa de competențe relevante rămâne un punct critic pentru economia locală, limitând capacitatea de recrutare rapidă chiar și în contextul utilizării unor tehnologii avansate de selecție.
Din punct de vedere macroeconomic, aceste tendințe de recrutare reflectă o presiune continuă asupra pieței de muncă, unde cererea pentru specializare depășește oferta actuală de profiluri. Evoluția acestor indicatori este esențială pentru angajatori și pentru planificarea resurselor umane, deoarece timpul pierdut în procesele de selecție poate influența direct productivitatea și capacitatea de creștere a companiilor din sectorul privat.