Locuitorii din București dispun de o putere de cumpărare care depășește cu peste două ori media națională a României, conform datelor din studiul NIQ Purchasing Power Europe 2026. În timp ce la nivelul întregii țări puterea medie de cumpărare este de 11.283 euro pe cap de locuitor, în capitală această valoare urcă la 22.941 euro. Această disparitate este una dintre cele mai marcante exemple de concentrare a veniturilor în regiunile capitalelor europene.
Analiza detaliată a indicatorilor economici relevă o prăpastie uriașă între cele mai bogate și cele mai sărace zone ale României. Bucureștiul reprezintă singurul județ care depășește media europeană, înregistrând un indice de 108,5. În celălalt capăt al clasamentului național se află județul Giurgiu, unde puterea de cumpărare este de doar 5.816 euro pe locuitor. Diferența dintre capitală și ultimul loc din clasament este de aproximativ 17.100 euro, ceea ce înseamnă că rezidenții din București au aproape de patru ori mai multe resurse.
La nivel european, Liechtenstein conduce clasamentul cu o putere de cumpărare de 78.520 euro pe cap de locuitor, valoare care este de 3,7 ori mai mare decât media continentului. Elveția și Islanda ocupă următoarele locuri, cu valori de 54.730 euro, respectiv 44.692 euro. România, însă, înregistrează o putere de cumpărare de 11.283 euro, ceea ce o face să coboare de pe locul 31 pe locul 32 în clasamentul european. În total, europenii vor dispune de aproximativ 14,5 trilioane de euro în anul 2026.
Schimbări semnificative sunt observate și în restul clasamentului, unde Norvegia a urcat de pe locul 10 pe locul 5, atingând 35.947 euro pe cap de locuitor. Ungaria a reușit să câștige poziții, urcând de pe locul 30 pe locul 27, cu un nivel de 15.105 euro. În contrast, Ucraina rămâne pe ultima poziție, cu o putere de cumpărare de doar 3.456 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 16% din media europeană. Diferențele dintre statele europene rămân considerabile, deși tendința generală este de creștere.
Modelul de concentrare a bogăției în capitale este observat și în alte țări, precum Franța, unde regiunea Paris depășește media națională cu 80%. Totuși, acest fenomen nu este universal, deoarece în Berlin puterea de cumpărare este cu peste 1.000 euro sub media Germaniei. În România, doar primele nouă județe din clasament reușesc să depășească media națională, județul Alba fiind primul care se situează ușor sub acest prag, cu un indice de 99,3.
Puterea de cumpărare este definită ca venitul disponibil după deducerea impozitelor și a contribuțiilor obligatorii, incluzând și beneficiile acordate de stat. Acești bani sunt utilizați de consumatori pentru locuință, energie, alimente, servicii, mobilitate și pensii private. Studiul NIQ se bazează pe veniturile nominale raportate și pe prognozele economice, fără a ajusta valorile la inflație, oferind o perspectivă asupra capacității reale de consum a populației.