Deputata PNL Raluca Turcan a prezentat o analiză a indicatorilor economici relevanți pentru perioada de gestionare a Guvernului Bolojan. Conform datelor furnizate de aceasta, raportul Ministerului Finanțelor indică o scădere a deficitului bugetar și o accelerare semnificativă a investițiilor publice. Raluca Turcan susține că aceste rezultate reprezintă moștenirea lăsată de administrația precedentă, subliniind direcția economică pe care România a urmat-o în acea perioadă.
Analiza cifrelor arată că deficitul bugetar a înregistrat o scădere de la 5,31% la 3,81% din PIB în primele nouă luni, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. În mod specific, în trimestrul al treilea, deficitul a fost cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul care fusese programat inițial. Această evoluție indică o gestionare mai strictă a bugetului, reușind să reducă presiunea pe resursele statului în raport cu prognozele stabilite anterior.
În ceea ce privește investițiile publice, acestea au cunoscut o creștere de 48,6% în trimestrul al treilea. Valoarea totală a investițiilor a ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni, ceea ce reprezintă cu peste 25 de miliarde de lei mai mult față de perioada similară din 2025. Un aspect major este faptul că fondurile europene au asigurat finanțarea pentru aproape două treimi din totalul acestor investiții publice realizate.
Veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 15,2% în trimestrul al treilea, iar veniturile fiscale au depășit cu 4,4% nivelul programat. Pe partea cheltuielilor, ponderea cheltuielilor de funcționare în PIB a scăzut de la 6,7% la 6,3%. De asemenea, creșterea acestor cheltuieli, exprimată în lei, a rămas la un nivel inferior ratei inflației, ceea ce contribuie la stabilitatea fiscală menționată de deputată.
Guvernul actual are responsabilitatea de a menține aceste performanțe economice, având un test important la finalul anului. Acesta este reprezentat de încasarea granturilor aferente cererilor de plată 5 și 6 din PNRR, care însumează 4,23 miliarde euro. Raluca Turcan a precizat că atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB depinde în mare măsură de succesul acestor încasări de fonduri europene.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici, precum deficitul bugetar sau nivelul investițiilor, este esențială pentru stabilitatea financiară a țării. Deciziile privind bugetul de stat și gestionarea fondurilor europene influențează direct capacitatea de dezvoltare a infrastructurii și a serviciilor publice. În contextul actual, atingerea obiectivelor de deficit și gestionarea granturilor din PNRR rămân priorități cheie pentru menținerea echilibrului fiscal în România.