România a pierdut o poziție în ierarhia europeană a puterii de cumpărare, ocupând locul 32 din cele 42 de țări analizate într-un raport recent realizat de compania NIQ. Conform datelor, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa va ajunge la 21.153 de euro în anul 2026, în timp ce nivelul înregistrat de România este de 11.283 de euro. Această valoare reprezintă aproximativ 53% din media continentală, în contextul în care populația europeană va dispune de un volum global de 14,5 trilioane de euro.
În topul clasamentului european se situează Liechtenstein, cu o putere de cumpărare de 78.520 de euro pe cap de locuitor, fiind de 3,7 ori media europeană. Elveția ocupă locul doi cu 54.730 de euro, urmată de Islanda pe poziția a treia, cu 44.692 de euro. Luxemburg urmează pe locul patru, cu 43.840 de euro, în timp ce Norvegia a înregistrat cea mai mare ascensiune, urcând cinci poziții pentru a ajunge pe locul cinci, cu o valoare de 35.947 de euro pe locuitor.
La nivelul regiunilor din România, disparitățile financiare rămân extrem de accentuate între diferite zone ale țării. Bucureștiul este singura unitate administrativă care depășește media europeană, având o putere de cumpărare de 22.941 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă de peste două ori media națională. În schimb, județul Giurgiu se află pe ultima poziție la nivel național, cu o valoare de doar 5.816 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii Capitalei au resurse de aproape patru ori mai mari.
Analiza detaliată a județelor arată că doar primele nouă unități depășesc media națională, printre acestea figurând Cluj, Ilfov, Timiș, Sibiu, Brașov, Prahova, Argeș și Constanța. Județul Alba ocupă locul zece, cu un indice național de 99,3, situându-se ușor sub media României. Diferența dintre municipiul București și județul Giurgiu atinge aproximativ 17.100 de euro pe locuitor, evidențiind un decalaj semnificativ de venituri disponibile între capitală și restul teritoriului.
Expertul NIQ Geomarketing, Raluca Mănărcescu, subliniază că, deși puterea de cumpărare din Europa avansează vizibil, potențialul piețelor variază considerabil. Ea menționează că numeroase piețe din Europa Centrală și de Sud-Est se dezvoltă mai dinamic decât cele din Europa Occidentală, însă piețele mature rămân esențiale datorită dimensiunii și nivelului ridicat de consum. În acest context, resursele financiare se concentrează adesea în marile metropole, precum Parisul sau regiunea Lombardia.
Puterea de cumpărare este calculată ca venitul nominal disponibil după deducerea impozitelor și a contribuțiilor obligatorii, incluzând toate beneficiile oferite de stat. Această sumă este utilizată de cetățeni pentru diverse cheltuieli, precum locuință, energie, servicii, mobilitate, pensii private sau achiziții de bunuri de larg consum. Calculul nu include ajustări cu rata inflației și se bazează pe veniturile raportate, date statistice privind sprijinul public și estimările institutelor economice.