Guvernul Luca Niculescu se confruntă cu o situație financiară critică, fiind amenințat de apariția a aproximativ 100.000 de noi pensionari speciali începând cu data de 1 ianuarie. Acești beneficiari, care includ primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene, ar putea primi sume lunare cuprinse între 6.200 și 18.780 de lei. Această evoluție ar putea genera costuri de miliarde de lei pentru bugetul de stat, într-un moment în care prioritatea actuală este găsirea resurselor pentru indexarea pensiilor normale.
Problema provine dintr-o lege din 2019 care rămâne în vigoare și care acordă aceste beneficii în funcție de numărul de mandate îndeplinite. Pentru fiecare mandat, s-a stabilit o pensie specială de 6.000 de lei, ceea ce poate duce la venituri extrem de mari. De exemplu, un fost președinte al Consiliului Județean ar putea beneficia de o pensie de minimum 6.260 de lei, dar de maximum 18.780 de lei pe lună, o sumă care depășește de aproape șapte ori pensia medie din România, de 2.816 lei.
Pentru a evita aceste plăți, guvernul a utilizat în mod repetat mecanismul amânării prin Ordonanțe. Premierul Bolojan a emis deja o Ordonanță în decembrie 2025 prin care a amânat cu un an intrarea în vigoare a legii pentru primari și șefii de județ. Guvernul Luca Niculescu va trebui, la rândul său, să emită o Ordonanță de Urgență pentru a preveni aplicarea legii în anul 2027, încercând astfel să gestioneze această presiune financiară imensă.
În paralel, există un proiect de lege pentru abrogarea completă a acestor pensii speciale, însă acesta este blocat în comisii de peste un an. O comisie parlamentară condusă de Mircia Chelaru s-a opus desființării acestor beneficii. Atât timp cât legea nu este abrogată, orice persoană poate depune un demers la CCR pentru a solicita aplicarea ei. Dacă Curtea Constituțională decide că guvernul a încălcat legea, pensiile speciale ar putea fi plătite imediat și retroactiv.
Situația este agravată de faptul că la CCR există zeci de mii de dosare în așteptare, printre care ar putea apărea și unul privind aceste pensii. Dacă un astfel de demers este acceptat, impactul asupra bugetului va fi imediat. În prezent, guvernul încearcă să echilibreze necesarul de fonduri pentru indexarea pensiilor, care nu a mai avut loc de doi ani, cu riscul de a plăti sume colosale pentru categoria de pensionari speciali.
În România, numărul de localități este format din 2.800 de comune și 400 de orașe. Având în vedere aceste cifre, numărul total de primari și viceprimari care au de îndeplinit mandate pe parcursul a 35 de ani este estimat la peste 100.000 de persoane. Această demografie administrativă explică volumul uriaș de beneficiari care ar putea intra sub incidența legilor de pensii speciale dacă amânările guvernale nu vor fi menținute.