România a raportat, în prima jumătate a anului 2026, cea mai mare creștere a prețurilor la energia electrică pentru gospodăriile populației din întreaga Uniune Europeană. Conform datelor oficiale furnizate de Eurostat, țara noastră a înregistrat o majorare de 51,9% a tarifelor, o valoare care depășește semnificativ evoluția consemnată în alte state membre. Această creștere excepțională a pus presiune pe bugetele familiilor, în contextul unei inflații care a depășit pragul de 10% în perioada ianuarie-iunie.
Evoluția prețurilor la electricitate a fost variată în cadrul Uniunii Europene, în timp ce România a înregistrat cel mai mare salt. În comparație, Irlanda a avut o creștere de 19,8%, iar Finlanda s-a situat la 18,4%. La polul opus, Danemarca a beneficiat de cele mai mari scăderi ale tarifelor, cu un recul de 31,7%, urmată de Luxemburg, care a înregistrat o scădere de 24,1%, și Cehia, cu o reducere de 11,7%. În total, prețurile au crescut în 13 țări, au rămas neschimbate în trei și au scăzut în alte 11 state.
După procesul de liberalizare a pieței de energie, România a ajuns să dețină cel mai mare preț la electricitate atunci când se aplică metodologia de ajustare la puterea de cumpărare. În aceste condiții, țara noastră a atins un vârf de 46,9 euro pe 100 kWh, fiind urmată de Polonia, cu 41,1 euro, și de Cehia, cu 34,3 euro. Cele mai mici tarife ajustate la puterea de cumpărare s-au regăsit în Malta, la 13,8 euro, Ungaria, la 14,7 euro, și Luxemburg, la 15,5 euro pe 100 kWh.
Dacă analizăm valorile în termeni absoluți, România se poziționează pe locul 9, cu un preț de 28,4 euro pe 100 kWh. Această cifră este aproape identică cu media calculată la nivelul întregii Uniuni Europene, care este de 28,3 euro. Totuși, România se află în urma Poloniei și a Cehiei, dar este situată înaintea Finlandei, Ciprului, Spaniei și Franței. Vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, au tarife mult mai mici, de respectiv 12,2 euro și 11,4 euro la 100 kWh.
Impactul acestei creșteri asupra inflației este semnificativ, având în vedere că inflația medie anuală pe prima jumătate a anului a fost de 10,13%. Scumpirea energiei electrice a contribuit direct cu 17,5% la întreaga creștere a prețurilor, reprezentând 1,77 puncte procentuale. Conform metodologiei bazate pe ancheta bugetelor de familie din 2024, energia electrică are o pondere de 3,46% în coșul de consum, factor care explică modul în care variațiile tarifare influențează inflația generală.
Monitorizarea prețurilor la energie este un proces continuu în cadrul Uniunii Europene, fiind influențat de politicile de liberalizare a piețelor și de interconectările dintre rețelele de înaltă tensiune. În regiunea noastră, interconectarea cu Bulgaria și Ungaria rămâne un factor relevant pentru stabilitatea furnizării, însă diferențele de preț rămân marcate între statele membre, reflectând diversele structuri de cost și niveluri de putere de cumpărare.