România se poziționează printre statele europene care alocă cele mai mici resurse pentru protecția socială, conform datelor publicate de Eurostat. În anul 2025, cheltuielile dedicate acestui sector au reprezentat aproximativ 17,1% din PIB-ul țării. Această cifră este semnificativ mai mică decât media Uniunii Europene, care s-a situat la un nivel de 27,5% din economia blocului european.
Din punct de vedere al evoluției, cheltuielile cu protecția socială din România au înregistrat un avans de doar 0,7% față de anul 2024. Această creștere este al doilea cel mai redus ritm de dezvoltare dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. În contrast, la nivelul întregii UE, cheltuielile totale pentru prestațiile de protecție socială au ajuns la 5.183 de miliarde de euro, marcând o creștere de 4,9% față de perioada precedentă.
Analizând peringkatul european, România se află la polul opus al țărilor cu cele mai mari alocări raportate la PIB. Austria a înregistrat cele mai mari cheltuieli, cu 32,4%, urmată de Finlanda, cu 32,2%, și Franța, cu 32,1%. În partea cealaltă, România (17,1%) este depășită de Ungaria, care are o pondere de 16,7%, dar se situează peste Malta, cu 13,8%, și Irlanda, care deține cea mai mică pondere, de 11,7%.
Structura cheltuielilor la nivelul Uniunii Europene este dominată de două categorii majore: pensiile și sănătatea. Prestațiile pentru limită de vârstă au însumat 2.152 de miliarde de euro, reprezentând 41,5% din total. Prestațiile pentru boală și asistență medicală au reprezentat 1.556 de miliarde de euro, adică 30% din total. Împreună, aceste două segmente acoperă 71,5% din întregul buget de protecție socială europeană.
Restul resurselor financiare au fost direcționate către alte categorii de sprijin social. Acestea includ prestații pentru persoane cu dizabilități, pensii de urmaș, sprijin pentru familii și copii, șomaj, locuințe și măsuri de combatere a excluziunii sociale. Statisticile Eurostat monitorizează aceste sume, fie că sunt acordate gospodăriilor în formă de bani sau în natură, prin sisteme colective, pentru a reduce riscurile sociale.
Aceste date privind ponderea cheltuielilor sociale în raport cu PIB-ul sunt esențiale pentru înțelegerea capacității de protecție a statelor. Deși ponderea medie europeană a scăzut ușor cu 0,2 puncte procentuale față de anul trecut, nivelurile de cheltuire nominală au crescut în toate statele membre. Diferențele observate între țări reflectă structura sistemelor sociale și dimensiunea economiilor naționale, nu neapărat valoarea efectivă primită de fiecare cetățean.