România a reușit să atragă 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale prin emisiuni de obligațiuni, într-un moment în care interesul investitorilor a depășit semnificativ suma țintă. Această operațiune de finanțare a avut loc după o perioadă de peste cinci luni de instabilitate politică, care a dus anterior la amânarea unor emisiuni de datorie. Cererea totală a investitorilor a ajuns la aproximativ 8,5 miliarde de euro, permițând statului să închidă tranzacția la condiții mai avantajoase.
Din totalul sumelor împrumutate, 1,25 miliarde de euro reprezintă obligațiuni cu scadența la patru ani, în timp ce 2 miliarde de euro au fost strânse pe o perioadă de opt ani. O altă tranșă de 1,25 miliarde de euro a fost emisă prin obligațiuni verzi, având o maturitate de 12 ani. Pentru titlurile de patru ani, costul inițial era de midswap plus 210 puncte de bază, iar pentru cele pe opt ani cotarea era de midswap plus 310 puncte de bază.
Operațiunea a beneficiat de o cerere puternică, fapt ce a redus costurile finale ale împrumutului față de nivelurile indicate la deschiderea emisiunii. Conform datelor Bloomberg, procesul a fost gestionat de un grup de mari instituții financiare, printre care BofA, Citi, Deutsche Bank (D&B), ING, JP Morgan și Societe Generale. Această revenire pe piețele externe este marcată de o stabilitate crescută după instalarea noului Executiv, care a ajutat la recuperarea randamentelor titlurilor de stat.
Fondurile colectate vor fi direcționate către finanțarea deficitului bugetar și pentru refinanțarea datoriei publice care ajunge la scadență. Această emisiune este a doua ieșire a statului pe piețele externe în anul 2026, un an în care Guvernul trebuie să asigure atât plata datoriilor la maturitate, cât și acoperirea deficitului. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța disciplinei fiscale pentru a evita o eventuală retrogradare a ratingului suveran în categoria nerecomandată investițiilor.
În contextul acestei operațiuni, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a avertizat asupra necesității de a evita majorările nesustenabile ale cheltuielilor publice. El a menționat că reducerea deficitului este esențială pentru a preveni dificultățile de finanțare viitoare. De asemenea, Simon Quijano-Evans, director de strategie la Macro Hive Ltd., a descris această mișcare ca fiind una curajoasă, care va testa încrederea piețelor în angajamentele fiscale ale administrației.
Gestionarea deficitului bugetar rămâne un punct critic pentru stabilitatea economică a țării. Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară, menținând pentru anul 2026 ținta de deficit la 6,2% din PIB. Această decizie fiscală este însoțită de alocarea unor fonduri suplimentare pentru sistemul de sănătate, încercând să echilibreze necesitățile de consum cu cerințele de disciplină financiară impuse de piețele de capital internaționale.