România ocupă prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea prețurilor la energia electrică și gazele naturale livrate gospodăriilor populației în primul semestru al anului 2026. Datele furnizate de Eurostat indică faptul că prețurile la energia electrică au crescut cu 51,6% față de perioada similară din 2025, în timp ce la gazele naturale s-a înregistrat un avans de 9,3%. Această evoluție contrastează cu media europeană, unde prețurile sunt în scădere.
În ceea ce privește energia electrică, România se află în fața Irlandei, care a înregistrat o creștere de 19,8%, și a Finlandei, cu un avans de 18,4%. În schimb, anumite state europene au observat scăderi semnificative, precum Danemarca, cu 31,7%, sau Luxemburgul, cu 24,1%. La nivelul întregii UE, prețurile medii pentru electricitate au scăzut cu 2,2%, ajungând la un nivel de 0,28 euro pe kWh, față de 0,29 euro pe kWh în a doua jumătate a anului 2025.
Analiza prețurilor exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) arată că România are cele mai ridicate costuri la electricitate, cu 46,9 la 100 kWh, fiind urmată de Polonia cu 41,1 și Cehia cu 34,3. Cele mai mici prețuri au fost raportate în Malta, la 13,8, Ungaria, la 14,7, și Luxemburg, la 15,5. De asemenea, ponderea taxelor și impozitelor în factura finală a scăzut ușor, de la 28,9% în a doua jumătate a anului 2025 la 28,4% în primul semestru al anului 2026.
La capitolul gaze naturale, România se poziționează pe locul întâi pentru creșteri, cu un avans de 9,3%, fiind urmată de Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%. Media UE pentru gaze a scăzut la 0,11 euro pe kWh, reprezentând cel mai scăzut nivel înregistrat după primul semestru al anului 2022. Cele mai mari scăderi la acest tip de combustibil au fost observate în Bulgaria, cu 14,5%, Grecia, cu 11,3%, și Spania, cu 10%.
În ceea ce privește costurile la gaze, România și Slovacia au raportat unele dintre cele mai mici prețuri, cu 0,06 euro pe kWh. În paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), cele mai mari prețuri la gaze au fost înregistrate în Suedia, cu 17,7 la 100 kWh, Portugalia, cu 15,0, și Țările de Jos, cu 13,8. În contrast, Ungaria a raportat cele mai mici prețuri la gaze, cu un nivel de 4,3 în paritatea PPS.
Evoluția prețurilor la energie rămâne un subiect de interes major pentru stabilitatea economică, având în vedere că nivelurile actuale au rămas mult peste valorile de dinainte de criza energetică din 2022. Deciziile privind investițiile în infrastructura energetică și proiectele de modernizare sunt esențiale pentru gestionarea costurilor pe termen lung, orice întârziere în acest proces putând genera costuri suplimentare pentru consumatorii finali.