România ocupă prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea prețurilor la energia electrică și gaze naturale, conform celor mai recente date furnizate de Eurostat. În prima jumătate a anului 2026, țara a înregistrat un avans de 51,6% la capitolul energie electrică pentru gospodării, raportat la perioada precedentă. În același interval, prețurile la gazele naturale au cunoscut o creștere de 9,3%, situând România în topul creșterilor din Europa.
Analiza Eurostat evidențiază faptul că, în primele șase luni ale anului, prețurile la electricitate au crescut semnificativ nu doar în România, ci și în Irlanda, cu 19,8%, și în Finlanda, cu 18,4%. Această tendire contrastantă cu restul continentului este marcată de scăderi accentuate în alte state membre, precum Danemarca, care a înregistrat o reducere de 31,7%, sau Luxemburg, cu o scădere de 24,1%. La nivelul întregii UE, prețurile medii pentru electricitate au scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 euro pe kWh.
Când analizăm prețurile exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), România deține cele mai ridicate costuri la energia electrică, cu 46,9 la 100 kWh. Pe această listă, Polonia și Cehia urmează cu valori de 41,1 și 34,3. În celălalt capăt al spectrului, cele mai mici prețuri au fost raportate în Malta, Ungaria și Luxemburg. În ceea ce privește gazele naturale, România se află în topul creșterilor alături de Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%.
În ceea ce privește segmentul gazelor, prețul mediu în UE a scăzut la 0,11 euro pe kWh în prima jumătate a anului 2026. Această valoare reprezintă o reducere de 10,2% față de semestrul al doilea al anului 2025 și de 3,5% față de primul semestru al anului 2025. Deși prețurile la gaze sunt în scădere la nivel european, ele rămân la un nivel de 0,06 euro pe kWh pentru România și Slovacia, fiind printre cele mai mici din Uniune.
În contextul acestor evoluții ale costurilor energetice, infrastructura de producție rămâne un subiect critic pentru stabilitatea prețurilor. Proiectele de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă și stadiul lucrărilor pentru Unitățile 3 și 4 sunt esențiale pentru asigurarea furnizării. Orice întârziere în implementarea acestor investiții majore în sectorul nuclear poate genera costuri suplimentare semnificative pentru consumatorii finali din România.
Taxele și impozitele din factura finală de energie au cunoscut o ușoară scădere, ponderea lor reducându-se cu 0,5 puncte procentuale. Această modificare a dus ponderea taxelor de la 28,9% în a doua jumătate a anului 2025 la 28,4% în prima jumătate a anului 2026. În ciuda acestor ajustări, prețurile energetice rămân mult peste nivelurile care existau înainte de declanșarea crizei energetice din anul 2022.