România deține un set rar de avantaje competitive, precum capitalul uman talentat, resurse energetice diversificate și o economie digitală puternică, însă transformarea acestora în rezultate economice sustenabile reprezintă principala provocare. Această perspectivă este oferită de Marieke Blom, Chief Economist și Global Head of Research al ING Group, și Valentin Tătaru, Economist Șef ING Bank România, care descriu țara ca fiind un „copil talentat” în familia europeană, capabil de performanțe, dar care încă nu își folosește toate resursele.
În ultimele două decenii, România a reușit o convergență economică remarcabilă față de Europa Occidentală. Nivelul de trai a crescut de la sub 30% din media UE la aproape 80%, în timp ce productivitatea s-a triplat între anii 2000 și 2024. Un exemplu de succes este regiunea București-Ilfov, care ocupă locul șase în Europa în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor în paritatea puterii de cumpărate, depășind zone precum Olanda de Nord sau Budapesta.
Resursele umane reprezintă un pilon central, evidențiat de faptul că 31% dintre studenții români urmează programe STEM, peste media europeană de 27%. De asemenea, România ocupă locul 11 la nivel mondial în EF English Proficiency Index 2025, cu un scor de 605 puncte, demonstrând competențe lingvistice ridicate. Totuși, doar 23% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani au studii superioare, ceea ce indică un potențial de creștere prin educare.
Sectorul energetic oferă un avantaj strategic major, România fiind cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană în 2025. Dependența de importurile de energie era de aproximativ 30% în 2024, o valoare de circa jumătate din media UE. Proiectul Neptun Deep, cu un potențial de 100 de miliarde de metri cubi de gaze, este anticipat să consolideze această poziție odată cu debutul producției prevăzut în 2027.
Economia digitală arată un contrast puternic, având o infrastructură de fibră optică ce ajunge la 96,3% dintre gospodării, un nivel mult peste media europeană de 74,1%. Totuși, utilizarea tehnologiilor avansate rămâne limitată, inteligența artificială fiind utilizată de doar 5,2% dintre companii, față de 20% la nivelul UE. Deși utilizarea AI a crescut cu aproape 70% în ultimul an, este necesară o adoptare mai largă în întreaga economie.
Pe plan financiar, România traversează o etapă de consolidare fiscală, cu un deficit bugetar estimat să scadă de la 9,3% în 2024 la 5,1% în 2027. Datoria publică raportată la PIB este estimată la 63% pentru anul viitor, însă veniturile fiscale reprezintă doar 29% din PIB, mult sub media europeană de 40%. Această diferență sugerează că statul ar putea colecta taxe suplimentare pentru a finanța investițiile necesare.
Contextul dezvoltării infrastructurii și al competențelor tehnice este marcat de o evoluție constantă a capacităților naționale. În timp ce proiectele energetice majore și infrastructura de transport sunt în desfășurare, studenții români continuă să obțină recunoaștere internațională, fiind menționați și pe podiumul mondial al roboticii prin performanțele de la Politehnica București.